Postări
.
Bărbații, acele făpturi primitive care fac chestii oribile, cum ar fi războaiele. Oribil.
Numai că, în oribilitatea lor, au grijă ca numărul victimelor colaterale să fie cât mai mic. Un număr mic de victime colaterale este motiv de laudă.
Pare ciudat, dar cursa tehnologică militară pentru precizie – asta înseamnă.
Toate scandalurile legate de victime colaterale asta înseamnă.
Obiectivul războiului e pe ținta strategică, existența victimelor colaterale este hulită.
Pe de altă parte, femeile susțin că se îmbracă nu pentru bărbați, nu pentru că vor ceva, ci pentru ele, sau pentru concurența cu alte femei. Sună bine.
Doar o singură întrebare: care este criteriul după care consideră că s-au îmbrăcat "bine"? Care este măsura care le confirmă succesul?
Pentru că oricum mă uit, este: "cât de multă atenție masculină pot atrage". Chiar și atenția altor femei este bazată pe același criteriu: "ea poate atrage atenția bărbaților mai puternic decât mine".
Nu cumva criteriul este la bază "forța de atragere a atenției pe bază sexuală"? Nu de alta, dar mult prea puține îmbrăcăminți de succes nu au elemente sexuale. Așa că da, ne putem ascunde după degete cu tot felul de pretexte, dar building blocks cu care se lucrează sunt rar pur estetice, de regulă sexuale.
Mai pe scurt... femeile se îmbracă pentru ele sau pentru alte femei – baza de calcul a reușitei fiind... un număr cât mai mare de victime colaterale (potențiale sau reale).
Adică, în oribilitatea lor, bărbații au grijă să mențină cât mai mic numărul victimelor colaterale. Femeile, în gingășia lor, se luptă exclusiv prin a avea un număr cât mai mare de victime colaterale.
Ain't that... fun?! :)
.
