Povestea lui 7

gigel are 5 ani si stie povestea alba ca zapada si cei 7 pitici.

cand il intrebi ce reprezinta 7, iti spune despre ea.

gigica merge la biserica intr'una si a auzit de la popa despre cele 7 pacate capitale. 

cand o intrebi ce reprezinta 7, iti spune despre credinta, despre pacate.

jiji a avut o placere cu grecia antica si a aflat despre cele 7 minuni ale lumii. 

cand il intrebi despre 7...

jijica are o placere cu astrologia, si cu numerologia. si stie ca 7 e o cifra puternica.

daca o intrebi despre 7...

si asa mai departe.

o problema e ca unii tampiti chiar pun botul de mici la vrajeala cu cunoasterea care... asa ca se apuca sa afle si ce a aflat gigel, si gigica, si jijel si jijica si nu numai atat.

iar daca pe un tampit d'asta il intrebi daca stie care e treaba cu cifra 7 el e cel care se uita la tine ca la tampiti. ca sunt prea multe, la care te referi tu? 

si dupa o perioada el si renunta sa isi mai bata capul cu prostioare d'astea. sunt mult prea multe posibilitati, e o sansa prea mica sa ghiceasca ce a fost in capul celui care...

iar problema a doua e ca unii isi acorda dreptul sa creeze teste de "inteligenta". in care cifra 7 e legata inexorabil de si doar de... povestea cu cei 7 pitici.

daca nu ai ghicit esti masurat ca fiind mai putin... inteligent.

asa ca ies sus in masuratoare cei care dupa alba ca zapada s'au oprit cu cititul. cu povestile.

pentru cei insa care peste cei 7 pitici au mai pus biblioteci intregi de povesti... asta e una adanc ingropata, mica, "pierduta" printre sute, mii de povesti. ergo, masurati ca "prosti".

Despre inteligenta

 .

    Daca esti inteligent, trebuie sa fii in vecinatatea celor din jurul tau. Adica nu prea-prea fata de cei din jurul tau. Altfel vei fi un strain pentru ei. Orice ai face.

      Iar daca sari un pic calul, tot ce te mai poate salva este incultura. Sa fii la fel de incult ca ei, pentru ca asta te va ajuta sa ai subiecte comune. Asa incat tu chiar daca spui lucruri ciudate, macar sunt pe subiectele lor, pe subiecte... penibile. Altfel devii un... real "excommunicado" (referinta John Wick). Pentru ca amorul propriu si orgoliul omului comun nu permit o astfel de asociere. Decat pe perioade scurte, in care omul de rand este ébloui (surprins-interesat-entuziasmat) de ciudatul fenomen pe care il intalneste. Pe termen lung, insa, nu poate integra o astfel de existenta ca fiind una naturala, fireasca.

      Am zis subiecte penibile pentru ca nu am gasit grup care sa fie si inteligent si cult. Cei inteligenti sunt trimisi de catre societate in chestii tehnice (unde educatia exclusiv tehnica - adica incultura - face legea) iar cei nu chiar inteligenti, dar cu memorie solida sunt trimisi in cultura (zona academica), unde inteligenta redevine handicap din doua motive - si pentru ca nu este un element comun al grupului, si pentru ca realizezi ca imparatul e cam la nudul gol prea des - prea des sunt pusi in biblioteci la capitolul ganditori niste jalnici impostori, fie cu dificultati de exprimare, fie din familii importante, fie smecherasi care impresionau preponderent prostimea feminina la balurile din inalta societate cu cuvinte aruncate ieftin si turmentant - de ex Voltaire. Sau Sartre. Sau amandoi, deja incep sa uit, a trecut mult timp de cand. Dar parca mai degraba Voltaire.

     Nu as mai fi intrat in zona asta de subiect dar acum cateva saptamani un coleg aflat mai la inceput mi'a adresat o (kind of) intrebare retorica "Nu'i asa ca te simti prost cand stii ca esti inteligent dar nu suficient incat sa fii geniu?"... ceva de genul asta. Well, dupa cateva saptamani mi'am amintit ca prin adolescenta, early 20's am avut tendinta de a fi frustrat pe tema asta. Doar ca imediat cum aparea tendinta in cauza imi aduceam aminte ca pentru a fi geniu d'ala care inventeaza chestii in fizica sau matematica trebuie sa ai ocazia. Adica sa ai ocazia sa inveti in loc sa supravietuiesti batailor de acasa ascunzadu'te in fictiune - beletristica, (mai) trebuie sa ai ocazia sa studiezi la facultate in loc sa muncesti 10-12 (uneori 14 ore pe zi), orice gasesti, pentru a putea locui in chirie, cu burta relativ goala. Fiindca asa se traia in '90-2000 in Bucuresti. Din mai multe motive - care nu au legatura cu subiectul. 

Asa ca revenind la subiect - respectiva constatare pentru mine s'a transformat rapid dintr'o potentiala sursa de frustrare intr'o curiozitate: de ce inteligenta nu ajuta in viata de zi cu zi? Intrebare care rapid s'a transformat in de ce inteligenta este un handicap in viata de zi cu zi? Mi'a luat vreo 15-20 de ani sa il gasesc pe Taiko cu partea lui de raspuns - din viata reala. Si inca vreo 10 sa ajung la ce am scris in inceput. Pentru ca au mai fost doua lucruri care mi'au intarziat ajungerile. 

Partial (primo) pentru ca in timpul omniprezentalor batai primite in copilarie de la sotul mamei mi se repeta constant ca sunt prost, idiot samd. Pe de o parte stiam ca nu sunt, ca doar mergeam la olimpiade de matematica si la concursuri nationale de sah dar pe de alta subconstientul este o chestie care functioneaza destul de primitiv. Si creaza niste superbe disonante cognitive, iar de asta de care zic abia acum am inceput sa imi dau seama. Asa ca undeva adanc fluctuez intre convingerea ca sunt inteligent si cea ca sunt... normal.

Si partial (secundo) pentru ca niste-mai-mult idealism. Care s'a luat frumos de mana cu disonanta cognitiva si afirma ca poate nu sunt eu inteligent, ci... ma invart printre ghinionisti, cu dotare mai precara. Da, la cutiuta. Iar cu timpul, pentru ca ma tot invarteam printre altii, si altii, si altii, si tot dovedeau aceeasi dotare precara, idealismul meu insista ca e imposibil ca omul de rand sa fie atat de prost. Drept care am neplacuta impresie ca mi'am creat neplacuta obisnuinta de a reactiona - la randul meu - ébloui (uimit-surprins) de afirmatiile sau actiunile... negandite ale celor din jur. Care obisnuinta s'a transformat cu timpul in frustrare. Asa ca as avea o frustrare, dar nu pentru ca nu creez chestii de Nobel in fizica, ci pentru ca omul de rand este atat de jos incat ne condamna pe toti la o viata mizera. Chiar daca tehnic sunt cativa care amelioreaza situatia, din punct de vedere social... prostul e rege. Ajuns aici tot am un pitic in fundul curtii care da din picioare si urla ca poate nu inteligenta (sau lipsa ei) este problema ci cultura care schimba decorul, placerile, preferintele - si astfel izoleaza. Dar nu are dreptate acel pitic, pentru ca imi amintesc clar puzderia de cazuri in care disensiuni sau tragedii au fost create in ciuda fondului cultural comun, dar in baza capacitatii diferite de rationare.

Corporatia, incultul, omul de succes

.

Acel moment cand esti obligat sa petreci o zi in deplasare cu un om de la vanzari.

Om cu un nivel economic maricel pentru Romania, cu state vechi de plata prin corporatii, mostly Oracle. 

Care incearca sa iti dovedeasca faptul ca e valoros, asa ca iti povesteste ceea ce considera el ca ar insemna atuurile sale.

...Ca a fost director la douazeci si ceva de ani. Cu masina, secretara... angajat pe pile. Morala povestii fiind ca atunci cand a cazut pila sa si el a fost retrogradat la palmas, zicea el – pe motive politice. Oricine il cunoaste stie ca motivele tineau de (in)competenta.

Individ mandru ca in adolescenta a imbratisat din start, in Slobozia, viata de golanie (cuvintele ii apartin). Cu tiganii. Si fiindca era baiat de bani gata care pierdea fara griji cateva sute de lei la un poker, tiganii il respectau si il protejau. Tiganii care si atunci si mai tarziu se ocupau cu proxenetism, spargeri, puscarie, mafie... si altele asemenea. Concluziile lui: a. bravo lor; b. trebuie sa iti intretii toate relatiile pe care le ai!

Individ care a ajuns "de bani gata" prin urmatoarea modalitate: un bunic pe vremea razboiului a ajutat niste evrei, dar nu din simtaminte de umanitate, dreptate... ci din interese directe, individuale. Totusi, dupa razboi, evreii (ajunsi ulterior la putere in Romania) il recompenseaza pe respectivul bunic prin punerea in functie de mahar in dulcele targ al Iesilor. Bunicul il pune in alta functie de mahar pe ginere in Slobozia, la combinatul chimic de acolo. Asa s'a instaurat si sustinut sistemul de canalii, bazat pe altceva decat competenta, morala... 

Individ care iti spune ca din acea lume promiscua a ajuns sa cunoasca indivizi din pozitii cheie din societatea noastra. Cu care se iesea la... baute. Pentru ca asta e ocupatia de baza in timpul liber a celor cocotati sus. Unde se mai intamplau nefacute musamalizate, pe care presa nu le’a mirosit niciodata.

Individ care conform biografiei extinse prezentate de el n’a citit o carte reala in viata lui. Singurele maculaturi pe care a pus mana au fost cele de taraba cu pretinse principii de vanzari, de marketing...

Individ care la fiecare intalnire cu clientul reuseste sa il scoata din pepeni – pe client. Iar eu – omul tehnic(!) – fiind cel care calmeaza situatia creata de omul de vanzari cu pretentii de om cunoscator in ale tehnicii a spus (iar) tampenii.

Acest om a dus’o bine la Oracle! Era in elementul lui acolo.

Un taran incult, de formare golan (conform propriei descrieri!).

Un individ care considera ca sunt nebuni cei care incearca sa ii corijeze social pe cei din jur. 

Atat de duplicitar incat dupa ce l’am sutuit pentru asemenea conceptie de taran a afirmat brusc contrariul, cum ca si el ii ia la rost pe cei care scuipa sau injura pe strada. Sigur, prietenii lui de’o viata – tiganii arata clar ca asta este comportamentul lui de baza.

Un individ care in curand va fi pus pe liber, intrucat incompetenta sa a reusit sa devanseze cantitatea si utilitatea relatiilor pe care le are, iar acum facandu’si planuri de viitor afirma cu tarie ca “in mod clar, numai la corporatii”.

Corporatia este closca ce protejeaza sub aripa sa taranii inculti, incompetenti, imorali, a golanilor care isi pun o pojghita (falsa, superficiala) de civilizatie. 

Pentru ca in corporatie este o politica de personal clara de a folosi “tools” adica indivizi fara background cultural, care nu detin nici oprelisti morale nici rationale in a face orice li se cere in numele banului.

Acestia sunt indivizii pe care societatea ii ridica, ii promoveaza, ii recompenseaza.
“Viitorul suna bine”.

.

momente...

.

mai periculoasa decat prostia este pseudointeligenta.

pentru ca ea ofera atat respectivului cat si prostilor influentati de el legitimitate pentru idei, conceptii, actiuni.

prostul cand stie ca face o prostie nu depune atat efort ca atunci cand crede ca in sfarsit face ceva inteligent (bine).

.

Democratia lui Bergson

.

Articolul anterior fusese pornit cu o idee pierduta pe parcurs. Din cauza de conexiuni aparute pe drum si de oboseala orei.

Oricum era o motivatie minora, dar sa o spunem totusi azi.

Musiu Bergson.

N’am avut contact tete-a-tete, drept care nu exclud sansa ca intr’o intalnire directa sa’mi schimb parerea. Dar m’as mira sa fie o schimbare radicala, cum fu cu Nietzsche, pentru ca intermediari au fost Tutea si Vianu. Tare n’as crede ca l’au denaturat.

La subiect… Bergson imi pare tiparul enervantului modern (subiectiv vorbind, evident). Adica acela care duce la arta capacitatea de a spune lucruri contrare in aceeasi propozitie. Asta una la mana mod de iritare. Doi la mana – faptul ca aceasta contrarietate denota (provine dintr’) o lipsa de aprofundare a ideilor emise.

Examplu (si anume chiar afirmatia de la care pornisem ieri). “democratia este singurul sistem compatibil cu demnitatea umana, dar are un viciu – ii lipsesc criteriile de selectie a valorilor (conducatoare)”.

Apai doamna! Daca lipsesc criteriile de selectie a valorilor conducatoare rezultatul este simplu. Domnia criteriilor multimii. Efectul fiind destul de limpede in vremurile actuale. Shakira si Mutu dominand viata sociala. Becali nu numai. Beckham si Beckham. El si ea. Bun, este de o evidenta crunta in ziua de astazi ca demnitatea umana nu mai are noima in societatea democratica, sa zicem ca nu era si pentru tanti Bergson.

Ba era. Sau trebuia sa fie. Pentru ca deja Gustave le Bon arata fix la acea vreme ce inseamna domnia masei. Irationalitate si mai rau de atat. “Nivelul intelectual al masei este mai scazut decat nivelul intelectual al celui mai narod component al ei”. (Asta’mi seamana cu unele legi ale termodinamicii naucitoare prin paradoxul lor.)

Sau in alt registru si mai demn de un cogitator: lipsa criteriilor de selectie a valorilor determina anarhia valorilor care determina disparitia demnitatii fie ca valoare fie ca valorizare.

Pe orice cale purcedem: pragmatica, sociologica, cogitoasa, ajungem la aceeasi concluzie: demnitatea si societatea democratica sunt disjuncte.

Ori musiu  Bergson se pare ca nu a folosit nici macar o singura cale de a aprofunda porumbelul “democratia este singura forma de guvernare compatibila cu demnitatea umana…”. Din acest motiv spun ca el este etalonul acelei categorii de indivizi care scot porumbei doar pentru ca’s frumosi, pentru ca dau frumos din coada, ignorand ca in realitate sunt baloane de sapun. Nu? – ca doar suna atat de frumos sintagma in care se alatura cuvantul demnitate si cuvantul democratie…! O demonstreza insasi faptul ca a ramas in “folclor”.

Si inca o observatie pe acest subiect (al democratiei lui Bergson). Constructia de mai sus se sustine chiar in cazul in care Bergson vorbea despre societatea democratica ideala. Adica acea societate in care democratia ar functiona ca la carte. Adica daca Bergson facea consideratii ideale, adica inutile in lumea reala.

Fiindca in lumea reala, democratia si comunismul sunt aceeasi Marie cu alta palarie.  Acelasi nivel de inaplicabilitate practica a unei teori admirabile, acelasi rezultat dezastruos la infaptuire. Comunismul este tirania armata. Democratia este tirania avutiei. Adica prima se bazeaza pe forta armata, cea de a doua pe forta economica. Istoria a demonstrat’o. Ca democratia duce la tiranie economica se explica prin faptul ca legea este facuta de cel ce dispune de o forta economica mai mare pentru a influenta opinia majoritatii.  Majoritatea fiind eminamente influentabila. Iar cea mai dureroasa dovada este precedentul Julian Assange (fondatorul WikiLeaks). Ca doar nu mai poate avea nimeni pretentia ca nu este un sistem despotic acea societate in care cetateanul unei tari care aduce in agora adevaruri incomode este in 48 de ore deposedat de proprietatile materiale si arestat (la dorinta guvernului altui stat!).

Din nou, doar nu se poate sustine ca nu este sub tiranie acea societate in care neincadrarea in ‘main-stream’ ajunge sa fie o acuza capitala, care sa justifice anularea drepturilor unui individ de a’si desfasura activitatea.  Acest din urma exemplu face referire la atitudinea provocata de la ultima campanie electorala in America. In campania electorala asta a fost cea mai grava insulta posibila: a nu face parte din main-stream – ceea ce punea egal (!) cu a fi extremist. Iar societatea americana (prin antologica ei receptivitate) a integrat aceste atitudini: daca despre un individ se afirma ca nu este din main-stream inseamna ca este un extremist, iar daca este extremist evident trebuie ostracizat. Iata cum prin proces democratic (domnia etalonului celor multi) identitatea (diferentierea individului) este negata ca drept, si este legitimata pedepsirea “iesirii din rand”, pedepsirea afirmarii identitatii. (1984... orson... ring a bell?)

 

Ambele sisteme (democratia si comunismul) se sprijina pe aceeasi masa de manevra, careia i se subordoneaza (valoric) elitele. Ambele functioneaza pe principiile celor multi. Gustave le Bon a aratat degeaba ca cei multi sunt de departe cea mai nepotrivita alegere pentru determinarea oranduirii, cel mai nepotrivit etalon pentru croirea societatii.

…si iar am ajuns in cu totul alta parte decat directia in care pornisem. Il aveam pe Bergson prezentat de Tudor Vianu, cu doldora de autocontraziceri, plin de idei-baloane de sapun carora vroiam sa le aplic sfatul nietzscheean “e o virtute sa ii intepi pe cei ce cu aer sunt umpluti, ca foalele de broasca ”. poate altadata, daca voi avea starea in care sa cred ca Bergson merita atata atentie.

.

trei chestii

 .

Conform unui articolas de pe un site de profil, amenintarile informatice au ajuns in medie la 63.000 pe zi.

De ce? Cum? “de ce” e mai greu, dar “cum” e simplu.

Informatia. Da informatie prostovanului care nu stie ce sa faca cu ea si toate in jur ii vor parea cuie!

"Din datele furnizate rezulta ca piata criminalitatii informatice este in prezent in plina crestere, acest lucru fiind posibil si datorita cresterii numarului de creatori de virusi cu cunostinte tehnice limitate, insa care au inclinatii spre astfel de activitati."

Pentru ca orice rumegatoare poate gasi pe internet indicatii despre cum sa faci o bomba. Cum sa faci un virus. Nu e nevoie de inteligenta, ci de insistenta.

I’am mai pomenit pe aerienii aia care au inventat teorii gen “cunoasterea ridica omul”. Nu am pomenit insa oile din ziua de azi care fara sa mai puna la indoiala, fara sa mai deschida ochii, cred ca educatia unui om inseamna cunoastere rationala. Cei care cred ca un om daca a citit doua rafturi de carti este un om mai bun. Pentru el sau pentru cei din jurul sau. Sau cei care cred ca daca un om invata algebra, chimie, fizica si alte cateva chestii devine inteligent.

 Un om care a invatat toate astea, ba chiar si cum sa faca un virus, sau cum sa’l descarce de pe un site si sa’l trimita celor pe care vrea sa se razbune nu este un om mai inteligent. Este doar un copil prost caruia parintii i’au dat pe mana pusca lu’ bunicu’.

.....................................

De pe acelasi site aflam ca “semnatura se bazeaza pe un card cu CIP integrat, care poate fi citit inclusiv de tastatura computerului, careia i-a fost incorporat un cititor de card”.

Need help. Spuneti’mi cum integrez unei tastaturi ceva.

 

.....................................

In metrou am vazut ca Adevarul de seara avea un articol cu cateva zile in urma. Ca pe piata imobiliara preturile au ajuns la nivelul pe care il aveau acum 4 ani.

Sa’nteleg ca…. s’a terminat criza!

Si o companie maricica anunta ca a avut cel mai bun an ever.

Sa’nteleg ca… s’a terminat criza!

Si’atunci de ce oamenii sunt inca tinuti in sah… adormiti cu povesti despre criza…? 

.

Herbalife ofera nemurirea

.

Aflam de pe un site cu reclama herbalife ca:

“Omul modern nu are o alimentatie sanatoasa. Cercetatorii Institutului National American de Gerontologie  din Washington - BETHESDA (USA) considera ca prin administrarea pe o mare perioada de timp a unor suplimente nutritive compuse din vitamine, saruri si substante anti-oxidante mortalitatea generala este redusa cu 42%.”

Adica exista studii stiintifice (!) facute de cercetatori americani, in cadrul unui institut amernican care demonstraza ca lipaind pastile herbalife... 42% dintre... in general nu mai mor! Ever!

.

din nou

 

Citesc randuri pe care mintea nu le doreste. Se lupta impotriva lor cu tot ce are la dispozitie. Imi transforma cuvinte, frazele devin lipsite de sens, randurile sar, cuvintele se amesteca, danseaza zanatice in traiectorii frante.

Imi dau seama ca nu pot citi, ca nu vreau citi. Stiu deja mesajul, detaliile sunt doar... detalii.

Inchid mailul, iau mecanic un magneziu. Preventiv. Am trecut cu totul in comportament mecanic, rece. Dedesubt e furtuna si refuz sa o aud. La un moment dat o sa pocneasca ceva daca tot fac asta.

Si incep sa scriu, asta e scaparea mea. Incet-incet parca aud ceva. Aud ca sunt trist. Din spatele tristetii apare si... ‘opa-‘opa! hei, prea mult! Nu... e prea mult. Inchidem iar busonul, nu vrem sa auzim. Cine stie unde ajungem daca ascultam... directiile sunt prea vertiginoase.

Totusi vad din cand in cand si cateva puncte de furie razbatand. Monitorul secundar care imi umple cu verde campul vizual imi pare cel mai nimerit de a primi atentia mea, l’as sifona serios.

Apar ceva probleme curente de munca, reactionez cu un calm sictirit. Nu e bine. Le expediez, si din neatentie iar razbate ceva de dedesubt. Ca urasc cretinii. Mai cu seama acei cretini care nu sunt vazuti ca atare datorita unei poleiri pacalitoare. Trebuie sa fii cretin ca sa... te integrezi. As vrea sa dispara cretinii. Chiar daca nu ar mai avea apoi cine sa ne lege la sireturi. Imi asum acest risc. Sunt dispus sa'mi leg singur sireturile cu conditia ca sa dispara cretinii.

Apare iar un telefon cu probleme de serviciu. Reactionez socant de lucid. In mod obisnuit am nevoie de un timp cam mare pentru a face schimbarea de sistem de referinta pentru  fiecare noua problema. Acum, intr’o fractiune de secunda intrerup persoana care m’a sunat si ii fac o recapitulare limpede a situatiei pe care ea incerca sa mi’o prezinte. Recapitulare care rezolva si problema in acelasi timp.

Un nou mail. Personal. Mi se spune ca am dreptate in legatura cu normele, cu ceea ce spuneam despre norme pe blog. Si ca invata odata cu mine. Nu inteleg. Despre norme? Da, am scris parca ceva... ce am scris? Nu mai stiu. Sa intru pe blog sa ma uit. Nu, pentru ca nici nu conteaza. Conteaza doar sa scriu in continuare. Ca sa nu explodez, sa nu’mi pierd controlul. Nu pot pune un steag pe birou care sa anunte ca nu recomand nimanui sa vorbeasca cu mine acum? Si un autoreply la mail: idiotii pazea! nu azi! nu va recomand! Ca pana acum cei care au venit cu probleme la mine s’au nimerit sa fie oameni competenti. Momentan singurii pe care ii cunosc pe’aici. Insa nu stiu cum as reactiona in fata unei nesimtiri generate de idiotenie. Au venit iar mailuri. Pe adresele de serviciu. Nici nu le deschid. Tocmai ca sa nu... A iesit soarele. Rece, alb, orbitor. Realizez ca maxilarul imi sta inclestat.  Stomacul ma doare. Somatizare, evident. Da, o sa pocneasca ceva prin masinaria asta la un moment dat. 

M’am riscat. Am citit mailurile. A fost in regula. Inofensive, le stiam deja ca vor veni. Insa de peste birou imbecila lumii iar imi spune ca nu intelege ce i’am scris intr’un mail. Este doar o idioata care nu intelege niciodata nimic. Altii lucreaza cu ea prin metoda taci si lasa ca e bine.Inchid ochii la fiecare 4-5 cuvinte pe care le spun pentru a imi controla cuvintele pe care urmeaza sa le spun, pentru a imi putea auzi forta cu care vorbesc, si o pastrez la un nivel de vorbire taraneasca – adica dezarmonios de tare, dar nu urlat, oricum sunt obisnuiti cu asta, pentru cei de aici e ca acasa.

Incet-incet muschii simt ca mi se relaxeaza. Corpul a obosit. Ramane in urma o durere de cap naucitoare. Evident, dedesubt e inca furtuna, dar carapacea se inchide din ce in ce mai puternic. Iar eu raman in afara mea.

Un meserias repara o usa. Cateva lovituri de ciocan. Taranii de birou gasesc motiv sa se opareasca cu totii. "Vai!" "Cum!?" "Hă-hă!" Sa va ia dracu’! Faceti pe mironositele, ca da cineva cu un ciocan 3 secunde, va urlati ca sunteti oamenii de birou, sariti imediat sa va afirmati noua "calitate", sa jigniti pe altul pentru munca "de jos" pe care o face TOCMAI pentru ca ati crescut cu nasu’n curu’ vacii!

O duc bine!

.

Tot inainte!

.

"Procedurile ne feresc de dezastre dar asigura mediocritatea" spus'a Barry Schwartz. Dar iata un caz in care procedurile dupa ce ca asigura mediocritatea, nici nu feresc de dezastre!


Inchipuie’ti ca ai in mana un urias. De vreo doua mii de angajati. O firma in functiune.

Iti dai oare seama ca il poti bloca, in cea mai eficienta maniera, inlocuindu’i brusc nu numai intregile linii de menagement, pana la nivel de marunt supervisor, ci mai ales structura manageriala!

Adica dupa ce ca au pus furnicilor sefi care habar n’au ce trebuie sa faca furnicile, au schimbat, concomitent si in totala necunostinta de cauza, chiar si modurile de angrenare ierarhica si lucrativa!

Cel putin atat i’a dus mintea sa faca pe manajerii din multinationala ce a cumparat o firma romaneasca.

Iar cand furnicile se opresc in loc dezorientate, nemaistiind ce si cui sa raporteze, cu cine si cum sa lucreze, manajeru’ multinationalist va trage, firesc, concluzia ca “uite ce mormoloci sunt astia! habar n’au sa se descurce! si le'am dat si proceduri!”, ignorand ca in realitate el este cel impotent de a se descurca fara o padure de proceduri.

Sfanta prostie!....

Liniste

o

Liniste. Blanc.
Fara agresiuni externe, fara fortari catre exterior, sub pretexte de fiinta sociala.
Rar, cate o discutie scurta, consistenta. (discutiile scurte au uneori atributul asta)
Discutiile consistente au un rost ce le sustine, ceea ce ma relaxeaza. Uneori ma relaxeaza ca lucrurile sa aiba un rost... la fel cum alteori ma relaxeaza exersarea contrariului.

Aleg contactele cu exteriorul, iar pentru moment am ales sa fie numai cele minime.

Singurele perturbari ale linistii sunt cele provocate de mintea mea. Iesirile in decor imi apartin. Voluntar. Sau... atat de voluntar cat consider ca actul de vointa apartine mie, nu mintii mele.

Aseara am vazut un filmulet. O civilizatie dispare sub ochii nostrii. Si nu este o civilizatie oarecare. Ci este cea care a dus exercitiul mental la rang de stiinta. Natura, pamantul, nu suporta asemenea comportamente, indivizi. Trimite fizicul brut sa anihileze... ce a mai ramas material din societatea gandirii. In cazul de fata a trimis china comunista peste tibet. Se intampla la fel cum s’a intamplat si in trecut, de cateva ori. Conchistadorii peste azteci. Romanii peste hiperborei. Cruciatii peste arabi. Arabii peste egipteni. In curs, islamul peste europeni.

Omul prezentului are orgoliul de a se considera evoluat in comparatie cu inaintasii lui. Omul fiecarui prezent a considerat, consideră, si va considera acest lucru.

Insa evident nu suntem civilizati cand sub ochii nostrii societatile bazate pe disciplina mintii sunt neantizate. Iar asta se intampla firesc, calm, fara a provoca procese de constiinta, dezbateri reale in lumea superconectata la informatie. In acest timp sunt pornite razboaie cu substrate economice, fluturandu’se principii umane (principii specific occidentale, doar). Dar nu sunt starnite conflicte majore pentru a salva cele mai rafinate cunoasteri de stapanire a mintii umane.

Civilizatia actuala nu este cu nimic mai presus barbarilor migratori de acum aproape 2000 de ani, jefuitorilor conchistadori, stapanilor de sclavi din foarte recenta (!) istorie a maretei americi. (Paler spunea ca istoria americii este la nivel de album de familie, nu exista mai departe de bunicul..) Valorile materiale in continuare sunt superioare valorilor umane. (sper sa gasesc la un moment dat o formulare mai precisa pentru valorile umane).

Era (si este) greu de imaginat ca natura umana asa cum o vedem zilnic ar permite nasterea unei Castalii, care presupune mai mult decat o incredibila schimbare a omului de rand astfel incat acestuia sa’i creasca o halca de toleranta fata de inteligenta, fata de rafinament. Presupune si ajungerea omului politic la a fi dispus sa sustina financiar o asemenea provincie / clasa sociala. Castalia din Tibet nu cerea nici macar resurse materiale! Era superioara idealului creat de Hesse... si deja exista. Si deja se autointretinea. Nu avea vocatie mondiala ca aceea imaginata de Hesse, dar avea o mie de ani de experienta, de dezvoltare a stiintei mintii. Comparativ, societatea asta tehnic-stiintifica de care multi sunt tare mandri are putin peste 100 de ani. Iar asta numai daca numeri intr'un anumit fel.
Castalia din Tibet avea nevoie numai sa nu fie atacata. De cea mai numeroasa armata de pe planeta.

Iar acum hai sa zambim linistiti, sa fim fericiti in vietile noastre curente. Sa mergem la cumparaturi, ba chiar la mol, sa ne distram detasati fiindca totul este ok! Noi suntem inteligenti, noi stim sa ne bucuram de viata! ...noi stim sa ignoram realitatea. Si nu avem nevoie de intelegeri bizare din tagma existenta isi are propriile’i mecanisme reglatoare ci band coca-cola si ness 3 in 1!

Linistea mintii are variate forme. Cine sunt eu sa consider ca linistea tip coca-cola ar fi inferioara linistei care'mi place mie?

-------
Later edit

si filmuletul:

o

roz

o

ora 13 :12
e-mail de la bistrita (reprodus in forma sa completa):
va rog sa instalati si la cs adresele de corespondenta pt a putea trimite

cand primesc un asemenea mail, in cel mai rau caz il ignor. (de fapt in cel mai bun caz, fiindca alternativa este de a'i expedia un mesaj lung despre cei 7 ani de'acasa, scoala, si alte forme de civilizatie, fraze coerente samd) Si il ignor nu pentru ca nu mi’a dat buna ziua, la revedere, ‘te dracu’! Nu pentru ca nesemnandu’se, consider ca nu are autoritatea necesara pentru a cere ceva. Ci pentru ca sunt convins ca la celalalt capat al firului se afla o persoana prea nesimtita. Iar don quijote al meu mi’o zis sa le fac viata amara nesimtitilor. Nesimtitii sunt moristile-balaurii mele. Mei.
Pentru mine nesimtirea are o legatura subtila, intima cu prostia. Prostia aia urata, voluntara, nu prostia aia sfanta, inocenta, cu care te’a blagoslovit al de sus.
Dar pentru ca nu sunt cel vizat sa ma ocup de astfel de cereri, colegul mumu i’a dat curs.

ora 14 :32
e-mail de la bistrita (reprodus in forma sa completa):
in outbox nu am nici o adresa pt a putea trimite mail

unde se demonstreaza ca... da ! respectiva creatura nu trebuia sa aiba mail de serviciu. Cand faci sa’i mearga lucrurile unei creaturi nesimtite, evident vei avea de tras.

nesimtirea, prostia si incultura merg mana in mana. tinandu'se vartos.

o

no sql, no heroine...

Ok. M’am convins. Lumea MS SQL este lumea idiotilor. Idiotii din categoria “li se invarte rotita dar nu in jurul axei firesti ci in jurul ventilului, iar miscarea nu este pe sensul de rotatie inainte-inapoi ci pe sensul de cadere dreapta-stanga, cu schimbari spre lateral fata-spate!”. In ultima saptamana am parcurs cativa Giga de cursuri SQL.

Daca vreodata ati avut vreo injuratura strivita printre dinti sau rulata din toti bojocii datorita reactiei stupide a vreunui produs microsoft... ms sql este tot microsoft... in stare pura!

Logica de creare a unui query / script este fenomenala. Impotriva oricarui minim bun-simt. Zdrobeste orice verticalitate neuronala.

Am luat pana si sql for dummies. Titlul este gresit. Cel corect: sql by dummies!

Asta este modalitatea de ajungere in situatia in care singurii oameni capabili de a face o unealta necesara sunt incapabili de a mai gandi in sensul utilitatii uneltei. Pentru ei unealta isi justifica existenta prin fiintarea ei si’atat! Folosirea uneltei de catre cineva, pentru ceva... este aproape o blasfemie! Asa am ajuns ca zilele trecute sa imi spuna un programator ca in softul lui cand lucrezi ca utilizator normal si creezi un ceva... acel ceva este de la sine dezactivat! Adica omul cand creaza ceva, o face dor ca sa umple o baza de date. Nu ca sa foloseasca acel ceva, nu pentru ca ar avea nevoie de acel ceva. Acelasi programator spunea ca i se pare firesc ca atunci cand pe ceas apare semnul de taiat... sa insemne ca ceasul este activ!!!

Adineauri am dat o cautare in help’ul sql’ului: “column properties”. Raspunsurile oferite sunt doua titluri: Querying XML Using OPENXML si Using OPENXML! Nicio legatura cu girafa de la zoo care se vaita ca ii lipseste o mufa fiindca are nevoie de corabii si plange dupa-masa!

Ca sa reusesti sa sql trebuie sa ai modul de gandire orientat pe cum fac sa fie de dragul de a fi cat mai absurd! Trainerii sql pe care i’am urmarit au dovedit asta. Nu numai in aspecte stricte de functionare a softului ci si separat, ca indivizi.

E clar. Pentru cateva zile nu ma mai ating de sql. Si voi incerca pe viitor sa mi se intersecteze cat mai putin drumurile cu el. Asa, pentru sanatatea neuronului meu.

scurt

generatia nonvalorii - in mintea careia lucrurile se intampla ca asa trebuie.
se merge de la sine. se cumpara ca ie reclama facuta, se angajeaza ca asa se face.

pun linku tau dak pui linku meu.
ieu te declar ca esti ok daca ma declari ca sunt ok!... (asta este metoda impamantenita noilor generatii de catre jocuri on-line, de catre retele de social network. primesti gratulatii daca dai gratulatii. chiar daca esti ultima prastie de om.

Din cinismul vietii

Nu mai functiona... o functionalitate colaterala a unui soft. Treaba de care ma ocupasem insumi eu cu ceva timp in urma sa o implementez facand’o... functionala.
De ieri mi’a zis un colegu’ ca nu mai mere automatizarea aia bengoasa a mea. Am avut treaba... asa ca am uitat. Mi’am amintit acu’ cateva minute.

Si dai, si lupta. Au schimbat astia adresele serverelor, si culmea, eu le stiam dupa ip’uri nu dupa nume... chinuiala mare sa aflu unde imi rulau mie cateva jucarii. Ca nu'mi notez chestiile astea marunte tocmai ca sa imi fortez memoria sa ma ajute.

In fine, am gasit si acu’ in caru’ cu fan, adica serveru’ in cauza... ma apuc sa verificari... acolo unde se mai intepenea uneori din motive de schimbari de versiune soft, din motive de modificari acces la resurse, intru si pe serverul de mail, ca se intampla ca mesajele mail sa buluceasca softuletul naravas... nimic. Totul ok. Ma uit in niste loguri (jurnale) ale astuia (ale softului).. totul ok, mai putin faptul ca se oprise... asa... ca de la sine la o anumita ora intr’o anumita zi.

Zic bun. Hai sa’i dau eu la manivela sa vad pe viu reactii. Dar cat mai de sus din lantul de comanda. Si ma duc la locul de unde la 5 minute se cerea automat respectiva actiune.... Ce vad ochilor la auz? Un colegu’ (altu’) scosese userul pe care il creasem special pt acest soft (asa cum e frumos si elegant) si pusase ca toata taraboaia sa ruleze sub userul lui. Care... acu’ iesise la pensie putin. Fie ca schimbare obligatorie de parola, fie alte motive. Nu mai e treaba mea. Am descoperit cine a bagat mana de mi’a stricat jucaria, sa rezolve el!

Acu’... unde e ironia. Colegu’ care a stricat jucaria e tocmai ala caruia ii luam apararea acu' o ora ca sa nu munceasca aiurea ca un hamal. Na poftim! Pai sa nu’i lasi sa moara unii cu altii de gat plangand cu ochii tinta la drobu’ de sare?

cotidiene

Asta e buna. Un tip din oradea da cautare gugle www.ghinionistu.ro si ajunge pe blogul meu.
........
Azi la birou cu masina. Raritate. Imi place magheru. Plin ochi, n’ai loc sa arunci un ac, limita de 60, efectiv toata lumea cu 70.
........
Din cauza masinii... radio. Ii aud pe cei doi penibili de dimineata de la guerilla, schimb postul. Il mai schimb inca o data, de plictiseala. Si apoi ma intreb unde am ajuns, ca suna tare bine. Firesc... era RFI.
........
Si stirile jurnalistilor de trei lulele. Bugetul a fost modificat cu 15 miliarde, cu 113 miliarde si asa mai departe. Foarte buni jurnalisti. Vede’i’as fluorescenti. De unde sa stie omul de pe strada ce inseamna acele cifre, mai tartea? Altceva era daca spuneau ca bugetul turismului a fost diminuat cu 3 procente, cel al sanatatii cu 17 procente. Asa am fi avut intr’adevar informatie reala, nu vorbaraie care sa bombardeze timpanul si neuronul in mod inutil.
Acum mai ramane o singura dilema. Astfel de stiri inutile exista doar pentru ca jurnalistii sunt de cacao sau pentru ca se doreste ca jurnalistii sa fie de cacao...?
......
Distractia zilei de azi:
De la mareata multinationala. Un sefulet intermediar din departamantul IT comanda o actiune unui subaltern al sau. Exact pe principiul matematicii orelor de program. Sef prost plus angajat prost egal ore suplimentare. Ca se intamplase un eveniment zilele trecute. El gasise gresit sursa problemei si daduse gresit rezolvarea... Nici n’am stat pe ganduri. Desi facem parte din asistenta, m’a iritat volumul de munca pe care un coleg al meu urma sa’l faca... inutil. Iar colegul meu l’ar fi facut, pentru ca e mai ascultator din fire. Deh, mai bun multinationalist decat mine.
Ca atare am compus un mail de reply. Le’am zis tovarasi, imi cer scuze ca intervin, dar este o falsa problema si o falsa solutie, care creaza un volum de munca si mare si nejustificat. Problema corecta este ailalta si solutia este aia!
Ho-ho! Cred ca nu voi mai face multi purici p’aici!
Firesc, mi s'a si raspuns rapid... Da.. ai intuit bine... asa este... insa munca aia tot o facem ca prinde bine!
Adica am intuit, nu am gandit... ha-ha! El era cel cu ganditul... ho-ho!

Concluzie: sunt un sinucigas social.

forma fara fond - istoria moderna a romaniei

Da, toata istoria moderna a romaniei poate fi cuprinsa intr'o singura expresie: forma fara fond.

Am o gramada de veri. Unul dintre ei, sofer prin politie. Mi’a povestit ceva istorie recenta.
Se facea ca era toamna. Primavara democratiei moderne. Se dadu sfoara’n tara ca toti politaii tre’ sa fie oameni cititi. Cu bacu’ luat! Asa ca in gasca, toti taranii pripasiti in bucuresti, veniti direct de la coada vacii sa faca aici pe oamenii legei au fost dusi intr’o comuna, sat sau ce’o fi undeva prin ilfov sa se faca oameni cu carte. Ca era acolo un liceu. Corbeanca, Ciolpani… nu mai stiu, ceva cu C. Acolo, oamenii legei se duceau, si in deplina lor nesimtire, ignoranta si mojicie faceau scandal, beau si isi bateau joc de profesori. Cum treceau clasa? Simplu: amenintare pe fata, ca doar santajul e preocuparea de baza a pulitianului: “Ba tu vrei sa ajungi cu masina inapoi la bucuresti? Ne punem toti astia care suntem pe drumul spre bucuresti din 100 in 100 de metri si iti luam carnetul de 20 de ori. Si’ti dam amenzi cat salariul tau pe tot anul! Asa ca acum bei si tu cu noi! Gura!”

Asa a fost ridicat nivelul intelectual al politiei romane... Pe hartie.

sa faci poc!

Daca mai prind picior de tantar ca ma musca de glezna declar jihad, cruciada si jocurile olimpice deschise!
Teroristii naibii platiti de bush…
Acum un an-doi aveau alte tactici. Vara asta au o noua formare: atac exclusiv la glezne. Ai naibii psihologi au descoperit ca gleznele sunt atat de departe de maini incat sunt greu scarpinabile. Trebuie sa’ti inconvoi tot corpul ca sa ajungi acolo intr’o pozitie penibila. Si in plus, fiind zona osoasa, eficienta scarpinatului e redusa, suprafata de frecat fiind dificil de acoperit, nici macar gillette mach 3 neputand face vreo branza p’acolo.
…
Intr’o zi o sa’mi pocneasca dracu’ neuronu’. Voi exploda cu totul. In ultima saptamana am avut doua sau trei altercatii cu necunoscuti pe strada. Pornite de la faptul ca nu mai acceptam sa inghit nesimtirea mocirloasa a celor multi.
In mod cinic, de fiecare data au existat spectatori care erau de partea mea. In mod cinic, erau oameni ok. In mod cinic, de fiecare data, au ramas pasivi, doar mi’au spus postcoitum, pe un ton prietenesc “lasa, nu te mai certa cu toti tampitii”. Am si eu o imbecila de curiozitate: de unde ‘zda ma’sii atata vaselina pentru tot neamu’ asta? De ce le place sa fie calariti animalic in halul asta? De unde cretina asta de atitudine: lasa’i in pace…? In pana mea, i’am lasat atat de in pace incat ne’au inghitit si acum ne scuipa cum si cand vor ei! Lasatul in pace nu a functionat in folosul nostru, ci in folosul lor. E atat de greu de inteles lucrul asta?

Daca nu schimbam rapid modul de comportament, daca nu renuntam rapid la lipsa de reactie, dinozaurii vor rade de noi: "Ha, noi macar am lasat o mare dilema in istorie, multi isi freaca neuronii sa afle de ce am disparut... pe cand voi ati disparut ca fraierii, degeaba!"
...
M’am saturat sa traiesc pentru mine… de fapt, mi s’a parut totdeauna de un egoism gretos conceptia traiesc pentru mine, in ultimul timp uitandu’ma in jur pur si simplu nu am mai gasit pentru cine…, m’am saturat!

dezavantaj inteligenta ep 2 si divagare la sfarsit

Na ca s’a deschis sezonul la amintiri.

Cronologic.

In scoala, la mate’ am observat la un moment dat ca notele mele incep sa scada. Iar daca acasa primeam desconsiderare, prietenii se imputinasera (ca nu ma mai simteau de’al lor – cum mi’a explicat de curand colegul de banca)… scoala ramanea pentru mine singurul loc de unde sa’mi alimentez cumva stima de sine. Am inceput sa compar lucrarile mele cu ale colegilor. La note egale eu facusem mai mult! Iar cand am vazut o lucrare in care era rezolvat mai putin si avea nota mai mare m’am dus la profesoara. Ce raspuns am primit? “Eu stiu ca tu poti mai mult, si nu vreau sa te las sa te culci pe’o ureche…”

Asa ca primeam nota mai mica pentru ca puteam mai mult. Unu’ la mana.

In adolescenta, adultii care ma stiau mai mult din vedere si in treacat imi dadeau suport, ajutor… ca daca n’am fost niciodata un pusti teribilist care sa urle aiurea in gura mare ca e tare si bengos, nu am adoptat tinute teribiliste sau cool printre pusti… ma considerau din categoria celor nevoiasi… asta pana se interesau mai mult de mine si ajungeau la concluzia “pai tu esti destept, tu poti si singur!”. Doi la mana.

Dupa o serie de circumstante si hotarari personale, la nouaspe’ ani am ajuns sa lucrez bucatar. Din nou o semiruda care ma stia doar din vedere m’a ajutat si mi’a pus o pila. Asa ca am intrat in bucataria de la Casa Doina! Unde firesc, deja invatasem lectia, ba chiar descoperisem ca atunci cand cei din jur afla ca ai mai multa minte te considera automat rival. Asa ca nu ma apucam sa le povestesc pe ce cocaluri imi colinda mie neuronu’ sau despre noica, eliade, tutea, cioran, kant si naiba stie ce mai citisem pana la varsta aia… asa ca la randul lor ma vedeau un pusti timid, tacut… care este constiincios si face tot ce i se spune… probabil chiar natang. Si a fost o viata calda. Oamenii aia s’au purtat cel mai bine cu mine. Fata de ei mi’am tinut gura cel mai bine… si cred ca nu e o coincidenta. O singura data m’am trezit vorbind cu contabilul de acolo, care dupa doua propozitii ale mele a facut ochii cat cepele si m’a intrebat ce caut in bucatarie. Pai ce sa caut? Pseudoparintii mei ma trimisesera la liceu de bucatari! Probabil se luasera dupa rezultatele mele de la olimpiade sau dupa concursurile de sah castigate intre 12 si 13 ani. Ce’i drept statusera in cumpana cu liceul de mecanici auto… dar s’or fi gandit ca aratam cam firav pentru un mecanic. Dar oricum dupa sase luni de zile ca bucatar aveam salariul de patru ori mai mare decat un profesor cu vechime! (aveam grad de comparatie profesorii pentru ca daca m’as fi luat dupa sfaturile profesorilor m’as fi facut prof de mate’). Revenind la viata din bucatarie mi’am dat totusi seama ca nu imi voi mai putea tine gura mult timp… ma sufocam tacand si ascultand discutii banale… in fine, asta ar fi fost trei la mana. Unde rolul meu era cel al unui bidirectional tratat preferential. qed.

Asa ca a face pe prostul este in societatea noastra o metoda sigura de viata calda, inconjurat de prieteni…

A arata semne de inteligenta este o metoda sigura de a’i convinge pe cei din jur sa se comporte cu tine precauti, susceptibili, distanti.

In liceu aveam o colega de clasa care era in mijlocul activitatilor sociale. O bidirectionala sadea. M’am trezit intr’o zi cu ea spunandu’mi in particular: “daca as fi eu asa desteapta ca tine…”. Ea a fost prima, au mai urmat apoi si alte destainuiri similare. Deci bidirectionalii tanjesc totusi dupa inteligenta. Dar se comporta fata de cei inteligenti cu… STOP! Ca mi’am amintit. CONTROLUL!

Ceva mai important:

S’a bagat in capul maselor ideea “controleaza’ti singur viata!”. Firesc, pare un principiu frumos, drept bla-bla.

Insa!

Primul nivel al aberatiei. Se spune deci ca tot pocnitu’ in freza cu gura intredeschisa si cu saliva atarnandu’i este capabil sa ia cele mai bune decizii pentru el. Numai ca ba! Traim in societati. Orice decizie personala afecteaza si persoanele din jur. Deci ala pocnitu’ in freza nu ia decizii numai pentru el. Nu are cum! Cand el decide ca i’ar prinde si viata lui ar fi mai buna daca nu l’ar mai deranja aia cu pretentiile lor de a nu mai injura pe strada, de a nu mai arunca gunoaie din masina si hotaraste ca trebuie sa le dea o lectie si iese cu ranga la ei… in mod sigur nu este o decizie care ii afecteaza numai lui viata! Chiar daca am fi atat de naivi sa consideram ca le ia chiar pe alea care ii sunt bune lui.

Al nivel al aberatiei. Ceva mai serios. Dupa ce omul de rand a ajuns sa fie convins ca poate sa’si controleze viata, s’a trecut (iar diateza aia reflexiva) la nevoia sau datoria de a’si controla viata. Dpdv civic chiar fiind o datorie treaba de a alege conducatorii. Si ce conducator alegi cand tu trebuie sa fi in control? Pai alegi conducatorul pe care il intelegi cum gandeste, pe conducatorul care gandeste la fel cu tine… Alegi conducatorul care iti da senzatia de control prin faptul ca fiind la acelasi nivel cu tine va avea aceeasi plaja de decizii.

Iar in aceste conditii… cati vor alege conducatori inteligenti? Cati vor considera ca ii inteleg pe acei oameni?

Si cati vor alege conducatori de nivelul vecinului de la patru cu care iesi la o miuta, la o bere si mai tragi o teapa cui se nimereste?

…asta ar fi un raspuns pentru articolul veronicai care era deranjata de faptul ca inteligenta a fost aruncata din pom cand s’au urcat maimutele (ma refer la pomul cunoasterii si la pomul din care se iau decizii)… becali parlamentar… chiar nu reusesc decat sa rad de cate ori imi amintesc de asta.

dahhhh' ....

zilele astea am acces la cutia aia cu lumini colorate si sunete numita tv.
programe preferate axn, discovery si animal... si din nou raman paf!
au luat 4 tipi deosebit de inteligenti (de fapt cu diplome - autentificare pe baza de hartii) - studenti doctoranzi din 4 universitati care dupa nume te fac sa te simti mic-pitic... cele mai universitati dintre universitati.
si i'au pus sa creeze un device tehnic care sa imite o aptitudine deosebita a unui animal.
1. nu au replicat nimic. tunul de apa le'a fost dat ca atare. nu au existat proiecte, constructii... iar la final dpdv tehnic tunul de apa (primit de'a gata de la inceput) nu avea nimic de a face cu sistemul prin care pestele arcas arunca apa. singur asemanare s'a redus la cosmetizarea exterioara a tunului... cu cartoane colorate!
2. de fapt au facut doar niste cursuri penibile de cadere (in apa) si de scufundare (la 2 m adancime).

si ce spunea unul din ei!? "cea mai mare frica a mea este sa nu'mi explodeze plamanii"... si se referea la aceste scufundari!
UAT?!? la 2 m adancime embolie si alte minuni? esti leguma cu saliva curgand necontrolat din mandibula lasata atarnanda?

...si altele similare... astia sunt doctoranzii... hai inapoi pe axn... tampi'm'as!

colesterolu' de dimineata

pai se cam impute treaba si cu radio france international. ca au inceput sa diminueze activitatea franceza. sau sa creasca activitatea autohtona. de ceva vreme imi chinuie colesterolu' cu "somalieni". somalieni in sus, somalieni in jos. abia azi nea' ovidiu nahoi s'a corectat si a zis in sfarsit somalezi. dupa ce in prim moment se luase dupa altii - sau cetea hartia scrisa de altii.
apoi un comentariu tendentios al unui pasami'te istoric, facut a la turcescu pupand pds in locul fecalic, de te lua cu greata la lingurica. turcescu pupa psd, istoricu' asta zicea de altii.

cacofonii grupa mare si alte minuni, nu stau sa'mi umplu memoria cu nazbatiile lor.

azi cautand un loc unde sa scap de stirile de dimineata am ajuns iar pe gold fm. muzica uneori suprinzator de ok. numa' unu' cu voce mieroasa plina de sine, pe care il simti ca se crede mirific alunecand pe curbe sonorico-ideatice ca un melc balos. se baga'n seama ca om de media ce crede ca ieste si intre doo melodii afirma ca europarlamentarii nostri au excelat la neparticipare si absenteism. acolo la munca lor. asa se simtea el superior si ironic de iar iti crestea colesterolu'. pentru ca europarlamentarii nostri, nu, nu ai nostri ci de la noi au excelat da, la neparticipare, dar la prezenta au punctaj maxim. ca fapt divers, doar italienii stau mai prost per total decat noi in clasamentele cu pricina (asta rfi mi'a spus ieri - cu un reportaj amanuntit, cu puctaje, note, motive samd). dar omu' asta care se crede si functioneaza ca unu' de media ce nevoie are de informatie reala? aude un zvon si il pune in eter. si uite'asa traim intr'un circ al informatiilor ireale si contradictorii incat cei ce baga urechea la ele merg stil zombies.

fandaxie mai tata!