Servilism si Prostie Institutionalizata

 .

Societatea romaneasca are clare dificultati de a iesi din mentalitatea servilismului supravietuitor, servilismului considerat invingator…, si din cercul recurent al prostiei institutionalizate.

Sunt voci care spun ca dupa ce vezi cum satul de langa tine este sters de pe fata pamantului cu katiuse… intelegi(!) ca rezistenta ta este futila. Si inclin sa cred ca au dreptate. Si vorbesc despre acea forma de intelegere care este completa, intreaga. Cuprinde ratiunea si o depaseste.

Asa am ajuns cenusa. „Cu tancurile rusesti in spate” cum spunea Noica.

Iar acum continuam sa stam la nivel de cenusa, cu mana capitalului occidental la robinetul nivelului nostru de trai.

Generatiile anterioare adoptau servilismul din frica anularii existentei. Generatiile de azi il adopta de frica anularii starii de bine.

Generatiile de ieri au insemnat 40 de ani. Cat timp vor insemna generatiile de azi?

Cei de azi nu inteleg ca servilismul folosit practicat ca regula de viata este mai nociv decat servilismul care a permis 40 de ani de intunecime, 40 de ani in care era foarte firesc ca un cunoscut sa dispara, iar familia sa nu aiba curaj sa intrebe de el la Militie, ci se duceau la cei pe care ii stiau cu contacte la Securitate, 40 de ani de umilire, foame, frig, tacere, prostie institutionalizata.

Servilismul de astazi este mai grav. Pentru ca astazi se renunta la demnitate pentru o vacanta la tropice, nu pentru umila supravietuire.

Servilismul si acceptarea prostiei institutionalizate au intrat in obisnuinta, se autogenereaza, ca un cancer.

Se vorbeste despre adamismul societatii romanesti, adica la noi fiecare generatie se reinventeaza, fiecare generatie este din nou prima, nu se cladeste una peste cealalta, nu se creaza acumulare.

Vad ceva mai plina o alta numire: Phoenix’ismul ei. O societate care se ridica suprinzator si care cade in flacari inapoi.

Societate care acum este din nou intr’un strat gros de cenusa, filmul Nunta Muta aratand un aspect al ultimei arderi, poate cel mai dureros, la nivelul vietii de zi cu zi a satului romanesc.

Schimband perspectiva, din experienta personala am vazut ca servilismul si prostia institutionalizata sunt la fel de prezente si la casele mai mari. Si anume afara, la cei care se presupunea ca au ramas drepti, verticali.

Si atunci? Singura speranta a mea este lipsa de evolutie liniara a societatii umane.

 .

Liiceanu. Si Cartea care formeaza.

.

"Certitudinea ca numai cartea poate naste o specie umana superioara? Da, asta este, pentru mine, o certitudine. Oricum, drumul catre aceasta specie trece prin carte."

M'am oprit aici din citit pentru ca imi explodasera din nou gandurile legate de impotenta unei carti de a ridica, de a crea evolutie itnr'un om – observata in viata concreta, la cativa apropiati. Si gandurile legate de faptul ca o carte este o lupa. Care mareste materialul pe care il gaseste in faptura umana. Inteligentul devine mai inteligent, omul cult mai cult, prostul mai prost, orgoliosul mai orgolios, egoistul mai egoist si asa mai departe. O lupa nu este buna in sinea ei ci in functie de cum este folosita. Si ma tot lupt de multi ani de zile sa spun celor din jur acest lucru si nu observ un efect, nu observ uneori nici macar credibilitate in fata acestei idei. 

Dupa ce se calmeaza un pic gandurile ma reintorc la carte si ma loveste o surpriza.

"Trebuie vazut insa cum. Pentru ca, a priori, cartea nu este o garantie nici pentru obtinerea unui caracter si nici macar pentru o inteligenta superioara. Exista mari cititori ticalosi sau prosti."

Eh, macar acum am un aliat in aceasta opinie. 

Cum?

Intrebarea se pune pe doua nivele.

Pe palierul imediat, cum reuseste o carte sa ridice un ticalos sau un prost. Printr’o scriere care sa provoace empatie. Axata pe empatie, pe exemple in care grija fata de aproape este utila si celui ce o emite, astfel scotand ticalosul din starea de egoism si dandu’i prostului modele de comportament la care altminteri nu  accede prin propria ratiune.

Iar cei ce nu sunt ticalosi ori prosti… cartea curata ii cultiva, ii dezvolta fara a fi necesare griji suplimentare. Iar daca sunt suficient de inteligenti vor evita si efectele nocive ale cartilor cu aparenta solida dar cu fond sucit.

Al doilea palier este  cel in care ne lovim de cum ajung cartile potrivite la grupele potrivite? Fiindca filtrarea este interzisa. Desi este o lectie banala a naturii, care ne demonstreaza ca o planta nu creste cu toate substantele din lume la radacina ei, ca lumina trebuie filtrata in functie de tipul de planta… in lumea oamenilor moderni se face fix invers. Se postuleaza ca individul necrescut trebuie sa fie in contact cu totul si sa aleaga singur, inainte de a isi fi creat un sistem imunitar, o baza solida culturala si rationala care sa il ajute sa faca fata ideilor otravite, pervertite, pervertibile.

Asa ajung la concluzii urate. Cartea a fost una din nenorocirile active ale lumii moderne, intrucat a permis accesul la idei otravite celor multi, incapabili de a le rezista, imbolnavindu'i sau amplificandu'le nivelul de boala. Sau a permis accesul la idei corecte celor multi, incapabili de a le intelege corect...! Si astfel s'a creat haos in lumea ideilor, intrand mai apoi in ea indvizi complet incapabili. Si juriul fiind format din cei multi, incapabili... apres moi le deluge.

 .

De la scarba la manipulare

  

 .

 
Definitia manipularii spune ca este actul de convingere a unui individ de a infaptui o actiune contrara intereselor sale.

Daca ridicam la nivel de „faptuire” formarea unor convingeri care sunt contrare intereselor sale…

Daca consideram ca pasivitatea – altminteri o non-actiune – poate fi vazuta ca permitere, ca incurajare (activa astfel) a activitatilor altora contrare intereselor proprii…

Atunci ajungem direct la adevarul rostit de Liiceanu:

„…sunt mai usor de manipulat oamenii blazati, scarbiti, care nu mai cred in nimic, care nu mai au repere, care si’au pierdut speranta. Oamenii trebuie sa ajunga sa creada ca nu mai e nimic sfant pe lumea asta si ca deci totul e cu putinta si totul e permis. Pentru asta trebuie sa dispara exemplele de oameni care (…) ar putea deveni repere.”

 Mana care nu isi apara corpul este o mana care nu slujeste interesele sale.

 Dupa blazare, dupa scarba, neinterferenta, neimpotrivirea in fata anomaliilor infaptuite de clasa politica devine o actiune in sine - involuntara - de sustinere a lichelelor.

Cand spui ca esti scarbit, ca nu mai crezi in nimic, ca nu mai este speranta, si astfel nu te (mai) opui aberatiilor din jur NU este o dovada a luminarii tale intelectuale, a fortei tale rationale, ci este o dovada a reusitei manipulari a lichelelor care compun clasa politica actuala, care isi bazeaza existenta pe aceste convingeri create in interiorul tau.

Cand spui ca esti scarbit, ca nu mai crezi in nimic, ca nu mai este speranta, si ii lasi pe netrebnici sa'si faca de cap nu te ridici deasupra celorlalti, nu te izolezi ca un luceafar ci dovedesti ca esti manipulat!

Si eu sunt scarbit, nici eu nu mai cred, nici eu nu mai am speranta. 

Dar nu pot sa admit, nu pot sa stau ca o leguma cand lichelele danseaza tontoroiu imprejurul meu.

.