..............
Iar fata aceea, iata,
Se uita la mine cu sufletul...
Nu, draga, nu te deranja sa ma iubesti.
O cafea neagra voi servi, totusi
Din mana ta.
Imi place ca tu stii s-o faci
Amara.
(Marin Sorescu)
..............

sâmbătă, 21 martie 2015

Divide et Impera


.
Rezultatele unui mentat (Dune) sunt limitate de calitatea informatiilor la care este expus. Un mentat poate fi “intors” daca il hranesti cu informatii false, bine intretesute, consistente, insistente.

Sub orgoliul iesirii prin forta intelectului de sub dogma veche, esti manipulat intr’o paradigma atent calculata, si devii o unealta (fiindca un mentat asta este) cu sens si directie controlate de cei ce controleaza informatia.  

In fapt, avand alterate sursele de informare nu obtii libertatea de gandire pe care trufas ti’o asumi ci intri intr’o cusca stramta, cu peretii pictati cu palmieri, cu imagini exotice care dau aparenta de libertate.

Sursele de informare Adevarul si Realitatea au acest rol. Si intretes o plasa imensa impreuna cu  surse subordonate, aparent de sine statatoare (Historia si altele) care isi sustin reciproc directiile de dezinformare cu aparente derapaje (de la sens si directie) care sa mentina iluzia obiectivitatii.

Sensul si directia acestora este de a scadea forta indivizilor de rand, pentru a da libertate de actiune maharilor, cefelor groase, burtilor mari (proprietarilor trustului si asociatilor lor).
Iar pentru omul de rand una din cele mai eficiente metode de a’i slabi forta personala este de a’i anula identitatea sa, care este intarita de si prin identitatea grupului de care apartine. 

Cand ataci fondul comun al grupului ii afectezi satisfacerea nevoii de apartenenta la grup, iar astfel blochezi cresterea / implinirea / dezvoltarea individului – conform lui Maslow – la jumatatea capacitatilor (piramidei) sale. Iar fiindca este implicata unitatea / soliditatea grupului, daca ea este diminuata, atunci si nevoia de securitate ajunge sa fie diminuata. Astfel individul ajunge sa fie redus la nivelul sau fiziologic, la trairile fiziologice, la animal in staul. Trairile, aspiratiile sale nu vor depasi acest nivel, individul este usor controlabil, manipulabil. Tot aici, scazand sentimentul de apartenenta la grup diminuezi coeziunea sociala, lucru care afecteaza direct climatul economic (grupurile unite aratand rezultate economice remarcabile – ex: evreii).

Dintr’o perspectiva mai larga, discernerea adevarului (prin metode rationale) nu se poate face decat prin coroborarea cu alte informatii.  Iar informatiile multe si mici care formeaza o imagine de ansamblu sunt la fel de puternice de ambele parti (pro si anti imagine popor roman cu istorie / trasaturi respectabile). 

Iar intrucat rational nu poti avea certitudinea 100% carui grup de argumente este cel real, eu l’am ales pe cel care creaza un viitor mai bun, cu utilitate sociala mai mare. In plus, stiind ca este implicata (si) o alegere a mea, gradul de subiectivism este temperat, fiind constient de posibilul amestec in estimari dat de convingerile personale.
.

luni, 2 martie 2015

Moise Guran - sus si jos

.
Am vazut ieri pe feizbuc un link cu o poza cu un chip de jmecheras care in randurile de prezentare a articolului spunea ceva de provinciali bla-bla. L’am ignorat, insa azi fiind luni a parut a fi o acceptabila lectura.

Asa am ajuns sa citesc un articolas al lui musiu Guran. Mai intai surprinzator, apoi dezamagitor.  

Partea unde spune corect, surprinzand (el fiind provincial, oltean):
" încercaţi să extrapolaţi ambiţia, setea de victorie la fiecare copil care vine de la ţară într-un mare oraş. Şi la Bucureşti, şi la Cluj, şi la Timişoara sau la Iaşi, sunt mii de puşti, care vin în fiecare an, la fel ca mine, conştienţi de faptul că au de dat o confruntare… încordaţi, concentraţi şi, mai ales, încrezători. E o agresivitate specifică provincialilor, cum ne spun cei pe care îi găsim aici şi care, în general, nu au aceaşi competitivitate cu noi (...). Pe lângă moliciunea aşezată a autohtonilor, noi, migratorii, suntem un soi de rechini, iar în confruntarea cu noi, ei, autohtonii sunt victime sigure. Le invadăm spaţiul vital, le luăm locurile la facultate, ne batem cu ei pe slujbele lor, le supralicităm prin cerere chiriile şi preţurile locuinţelor şi, deci, în final, le facem viaţa mai grea."

De ani de zile - vreo 20 - tot explic acest lucru si simt ca sunt un adevarat don Quijote.

Si partile unde greseste oribil, dezamagind (restul articolului in care spune ca de fapt uk este ca bucuresti si ca de fapt toti suntem la fel - moldoveni, olteni, tigani...):
a. se apuca sa compare (afirmad ca's egale) agresivitatea invadatorilor din Bucuresti cu cea a autohtonilor din UK. agresivitatea sociala a unora cu agresivitatea mediatica a altora. complet gresit. una e sa ai mentalul colectiv barbotand "naturelle", alta e sa il ai format agresiv de catre institutii media!
b. niveleaza caracteristicile psihosociale ale indivizilor cu argumente pseudo-stiintifice, pe cand diferenta sociala dureroasa - fata de tigani, de exemplu - este data de mentalitatea in / si cu care sunt crescuti, de paradigma in care sunt adesea formati ca indivizi sociali. nu ADN'ul il face pe un tigan parazit (anti)social, ci mediul in care - de regula - creste. impactul ADN'ului in comportamentul psihosocial este infim in comparatie cu impactul formarii socio-culturale. cartiere intregi din bucuresti s'au tiganizat in ultimii 20 de ani nu prin schimb de ADN ci prin difuzie culturala;
c. exista si o a treia categorie de bucuresteni. cei care s'au saturat ca sa fie invadati de indivizi agresivi si aratati cu degetul ca ei sunt cei agresivi.

Si ce scapa din vedere:
Acele mii (de pusti) care vin "la oras", sunt pusti scapati de acasa, de lanturi, de oprelisti, de normele de conduita impuse acasa de cunoscutii de care se loveau la orice pas. In marea majoritate a cazurilor acestia vor experimenta o libertate pe care n'au avut'o niciodata si cu care nu sunt obisnuiti, n'au avut de unde s'o invete. n'au avut modele comportamentale pentru ea... La violenta descrisa mai devreme se adauga  libertatea... un veritabil cocktail Molotov pentru climatul social.
constatare: acest tip este mai mult smecher decat inteligent. (kind of "captain obvious", el fiind om de media...) 

constatare b: de fapt, este o tehnica de manipulare cunoscuta cea in care creezi coeziunea receptorului (obtii incredere) spunand un adevar iar apoi torni minciunele fara probleme, sistemul de “aparare” al receptorului fiind deja adormit.
.
 

.