Postări
.
La un
moment dat mi s’a format o marota:
Adam Smith si productia sa teoretica ce a sustinut – daca nu generat – indepartarea
de la o societate umana, apropierea de o societate economica. Indepartarea de
valori umane apropierea de valori materiale.
Pana de
curand aveam un subiect care imi revenea dintr’un text al sau: “mana invizibila”
care in locul statului (sau alta forma de autoritate constienta, rationala) va
prelua rolul de regulator al relatiilor interumane. Textual al relatiilor economice,
insa in fapt al relatiilor interumane pentru ca odata ce afectezi latura economica
afectezi de la perceptia (moral / etica) asupra metodelor de subzistenta la perceptia
recompensei – valorizarii (parte importanta din valorizarea unei persoane fiind
prin recomensa materiala), adica de la cei saraci la cei realizati – practic aproape toate
treptele piramidei lui Maslow.
In
teoria sa Smith afirma ca respectiva mana invizibila va regla interactiunile
economice in beneficiul cumparatorului. Lucru care astazi este mai mult decat
evident ca nu are nici cea mai mica legatura cu realitatea. Companiile creaza
produse cu durata de viata din ce in ce mai mica pentru a isi asigura piata de
desfacere pe viitor, cumparatorul nemaigasind produse de calitate – cu durata
de viata ridicata. Companiile adeseori investesc mai mult in sectorul de publicitate –
distributie decat in sectorul de productie (adica in calitatea produsului / serviciului). Companiile pun pe piata produse
netestate, chiar nefinalizate (IT) pentru a scadea costurile de productie sau a asigura profit –
scazand constient calitatea. Companiile angajeaza mana de lucru prost calificata dar ieftina pentru maximizarea profitului afectand calitatea produsului. Companiile adauga in pretul final o cota imorala pentru
crearea profitului, ajungand ca profitul – acea suma din pret care a fost
adaugata in plus fata de costul real – sa poata fi motiv public de mandrie al
unei firme! Nimic nu descrie mai bine acest mecanism decat hotul care spune
pagubitilor “uitati cat am furat de la voi” – iar pagubitii aplauda...
Aceasta
este lumea creata de / sau sustinuta de Adam Smith – numai prin teoria mainii invizibile reglatoare despre care
se poate spune cu siguranta ca ii apartine.
Sistemul
lui reglator este sistemul celui care
se afla la capatul corect al batei.
Este un sistem care asigura un viitor cald celor ce detin deja puterea (economica).
Nu este un sistem pentru imbunatatirea starii societatii ci pentru
imbunatatirea starii celor din clasa lui – a celor avuti, pentru ca vorbim de
un tip nascut intr’o familie instarita, etichetat ca filozof de catre un establishment care a impus cu sabia valorile
sale, si i’a impus aprioric pe ai sai ca valori universale.
Si era
suficient pentru a il considera un individ toxic pentru societatea umana.
Numai ca
astazi in virtutea obisnuintei mele de a’mi reevalua din cand in cand orice
parere, am citit mai mult despre acest individ.
Si aflu ca
– evident – a mai creat si alte teorii.
Teoria
sentimentelor morale. Ea pleaca de la premiza ca ne nastem fara morala, ceea ce
implica cum ca aceasta ar fi invatata ulterior drept care ea evident nu ar avea o baza
obiectiva ci ar fi o constructie subiectiva. Sunt mari si complexe discutiile
in filozofie care au legatura cu acest subiect si daca nu mi se permite sa
afirm ca as sti cum stau de fapt
lucrurile (desi tare imi doresc sa povesteasc cum viziunea lui este... si inculta si stupida - dar e alt subiect) totusi se poate afirma clar ca prin perspectiva efectelor acestei
teorii ea este una toxica social, ea indepartandu’ne de un set de principii /
valori care ne fac viata sociala cat mai suportabila si / sau confortabila.
Inca o
teorie a individului: bogatia natiunilor. Aici apare si povestea cu mana invizibila.
Aici face apologia egoismului, spunand ca un individ cand actioneaza egoist este
cel mai productiv deci este varianta cea mai profitabila... economic. Social?!
Cum – sa existe social altceva decat productivitate economica?! Evident – nici pomeneala!
Omul – individul uman este redus la o singura functie: vita furajata. Nevoia sa
de acceptare pomenita in teoria sentimentelor morale va fi realizata (satisfacuta)
pe latura economica. Pentru ca evident individul in societatea viitorului (teoriile
fiind publicate in sec XVII) va fi un individ greu de acceptat (sau macar
inghitit) pe alte baze, comportamentul fiind eminamente egoistic. Ceea ce s’a
si intamplat.
Si te
uiti cum teorii nascute de o societate eminamente violenta, teorii nascute in
vremuri violente, nascute intr’o societate care a considerat justa invadarea (acapararea violenta) de teritorii
straine domina si astazi cele mai raspandite paradigme sociale, economice,
politice.
Nimic nu
s’a schimbat la nivel de abordare. Forta este la indemana catorva (a acelorasi) si se
considera a fi justa folosirea ei impotriva celorlalti
in baza interesului personal. Interesul societatii este ignorat, se
considera a fi corecta urmarirea interesului personal sau de grup.
.
