Postări
Fapte:
- in cladirea de sticla la ING pe etaj au o masa de ping-pong. Este nereglata, o parte a mesei are o inclinare vizibila de la distanta. Nu fiindca ar fi proaspat montata, asa cum am crezut la primii pasi, coborand din lift la etajul gresit, considerand'o ceva nou si inca nefinisat. Ci este acolo de ani de zile, folosita zilnic. Coproratisti.
- strazile uzitate de corporatisti pentru a parca sunt exemple constante de grobianism, de lipsa de educatie civica, de comportament antiurban. Atat ca pozitionare a masinilor parcate cat si ca mod de manipulare a acestora (adica nu numai cum le lasa parcate dar si cum le conduc).
- corporatisti sunt cei mai multi din cei care tin in spate rucsaci in transportul in comun.
- tot corporatisti sunt din cei care se opresc langa (in) usa transportului in comun.
- in cladirea de sticla unde lucrez poti vedea relativ usor cine de la ce companie este - de multe ori scrie pe cardurile tinute in mana. Acesta fiind atat dpdv IT cat si dpdv financiar o problema de securitate. ING - si dep financiar si dep IT poarta in mana cardurile superpersonalizate, le recunosti de la o posta. Ceea ce denota incompetenta / ignoranta dureroasa pe parte de securitate informationala. Pe langa asta ii vezi ca ei sunt (angajatii ING) cei mai contraeficienti indivizi din cei care parcurg culoarele. Te lovesti de ei la lift, pe hol, la turnicheti. Au mintea greoaie, inteleg lent (extrem de lent) mediul inconjurator, iau cele mai proaste decizii asupra traseului de pe hol, suficient de proaste cat sa ii incurce pe ceilalti.
- corporatistul ING este corporatistul careia i se pune pe usa turnanta semn ca trebuie sa intre prin dreapta in ea! Adica multinationala nu numai ca nu isi face griji daca are angajati suficient de prosti incat sa aiba probleme cu o usa turnanta dar se asteapta la asta, le netezeste acestora calea (iar usa despre care vorbesc este cea catre departamentul IT(!)).
- corporatisti sunt cei care zic exclusiv shuttle acelui microbuz care vine sa ii ia / duca la birou.
- balcoanele ING sunt (erau) singurele care produceau chistoace pe spatiul verde din fata cladirii. si pahare de plastic si alte gunoaie. administratia cladirii s'a declarat impotenta in a corecta situatia. dupa o postare a mea in mediu de socializare cu o poza demonstrativa au existat urmatoarele efecte:
a. ING s'a plans adminsitratiei cladirii;
b. administratia cladirii a cerut companiei mele sa furnizeze numele meu real - pentru evidente "retalieri";
c. abia cand managementul companiei in care lucrez a reactionat solidar cu mine administratia cladirii a renuntat la presiuni;
d. cateva saptamani mai tarziu mizeria creata pe gazonul din fata cladirii de catre corporatistii ING a incetat.
- managerul corporatist are des urmatoarea abordare:
Manager: doresc X.
Tehnic: aplicatia dumneavoastra nu a fost construita incat sa faca X.
Manager: Este urgent!
- Ion Vianu in amor intelectualis preia randurile unui polonez(?) care descrie cum in comunism taranimea inculta, agramata era (singura) capabila de invatarea unui limbaj propriu "cadrelor", intrucat nu exista un fond cultural cu care sa intre in ciocniri contradictorii. absolut identic, corporariile isi selecteaza membrii de vaza din randurile celor care invata un limbaj similar, care dovedesc o identica lipsa de fond cultural in insusirea atat a unui limbaj gotesc cat si a unei mentalitati ce abordeaza cu sfintenie religioasa (fundamentalista) profitul in numele caruia se scuza orice act inuman ori antisocial.
- Sunt cei care in cladire de birouri isi pun pe etajul lor usa rotativa care atunci cand este pana de curent... ramane blocata. La departamentul tehnic...! Iar primul care constata acest lucru o face intrand(!) in usa rotativa, riscand sa ramana blocat intr'un spatiu extrem de claustrofob, fara apa... fara nimic. iar individul - descopar ulterior, este un tip venit de la firma mama, un expat, nu un roman...!
Despre "afaceristi":
- moare piata imobiliara pentru ca le e frica de DNA...
- in piata imobiliara se fac plati cash iar din ce in ce mai putini au curaj sa riste aceste plati.
Prins intre lumi
Despre Liiceanu:
- o orbire sahista: el ignora activ ca progresul tehnologic a existat in comunism, rusii reusind spre disperarea amercanilor primul om in spatiu. motoarele de racheta rusesti au fost la mare cautare si dupa caderea cortinei de fier. astazi - mai corect de ani buni - china dupa ce a copiat tehnologia vestica, a inglobat'o si acum o depaseste... fluierand.
- asociat, alta orbire: Liiceanu ingora ca tehnologia nu merge mana in mana cu umanismul. cresterea tehnologica actuala se bazeaza pe o lipsa a umanismului, a dezvoltarii culturale a celor ce o cladesc. programatorul standard este complet agramat. programatorul de calitate este usor agramat. niciunul din cei doi nu a citit o carte de cultura generala, arareori cate unul dintre ei a ajuns abia la povestile SF. etica? moralitatea lor? principiul de baza al programarii este de a descoperi moduri noi(!) de a scrie cod, intrucat vechiul(!) este totdeauna ineficient. etica si morala fac parte din vechi. nu au existenta palpabila, programatorii nu au o cultura care sa faca tangibile necesitatile eticii. sunt rari cei care o au, sunt vazuti ca niste curiozitati, dintre ei sunt respectati doar cei care fac dovada capacitatii de programator si sunt respectati numai in aceasta baza. in viata de zi cu zi etica, morala programatorului este sublima lipsind cu desavarsire. este tiparul omului inteligent care considerand nu ca forta rationala il ridica deasupra moralei (in sensul in care intelege cand si unde se aplica diverse principii morale), ci ca forta lui rationala demonstreaza ca morala este o inventie aberanta, a prostimii.
- orbirea calculata? furia viscerala impotriva comunismului ii ocoleste pe evrei, desi capii comunismului, structura dezvoltata s'a bazat pe evreii rusi.
- orbirea economica: Despre nesimtirea unui gigant – Logitech – care anunta ca un device IoT va fi oprit in curand. Asta e o un risc al produselor IoT: te trezesti brusc ca ai dat banii pe un obiect care devine complet inutilizabil pentru ca firma producatoare nu da o ceapa degerata pe clientii sai.
Te astepti la asa ceva de la o firmulita chinezeasca de pe un vapor. Dar de la un nume atat de mare? (asta arata si cat de bine functioneaza teoria “mainii invizibile” pe care prostimea mondiala a luat’o de buna de la mancatorul de perje Adam Smith)
despre intelectual
intelectualul care nu are o aplecare si o simtire sociala si psihologica (adica o minima cunoastere) nu poate fi numit intelectual, pentru ca mecanismele gandite de el se vor fi aplicand omului, societatii. iar cand aceste mecanisme nu tin seama de natura, de resorturile acestora, atunci ele devin din start momente de ratacire, generatoare de durere umana, sociala. o alta singuratate a alergatorului de cursa lunga
aveam - creata ce'i drept pe cont propriu - o imagine (se vede ideala) a intelectualului. consideram ca intelectualul este un individ cu dotari rationale suficient de puternice, cu o educatie puternica (peste medie), astfel capabil sa ofere societatii in care traiste solutii valide. conectarea la concret devine astfel o conditie sine qua non. daca avea si nelinisti existentiale - putea trece in randul celor cu preocupari filosofice.
am primit dinspre institutiile de invatamant o alta definire: intelectualul este individul dotat cu memorie foarte buna, capabil sa repete ceea ce i se spune, chiar si de profesorii recuoscuti a avea limitari dureroase de competenta, reminiscente ale vechului regim, de a repeta deci ce i se spune - fara impotriviri morale, principiale, de coloana vertebrala. frustrarea celui care a luptat cu un sistem nedrept pentru a capata confirmarea acestuia nu permite schimbare, nu trebuie ca altul sa aiba acces mai facil la un titlu, nici macar similar.
iar zilele acestea am primit o alta definitie a intelectualului, data de conferintele humanitas. este acel individ care a primit o recunoastere sociala din partea confreriei, cu o conectare foarte slaba la realitatile curente, intrucat considera ca el lucreaza cu imaginile de ansamblu. intelectualul modern trebuie sa produca - si el - idei neobisnuite, noi, socante.
- din randurile dl liiceanu in ideea care suceste mintile se vede sufocarea traita - ca intelectual - in vremea regimului "de trista amintire". dar "dupa" doar ei au iesit la liman. intelectualii cu patalama sociala de intelectuali. ceilalti, "clasa mijlocie" a intelectualilor - care inainte dospea - a fost anihilata, a trait fix sufocarea de care se plange dl liiceanu ca o avea "inainte". inainte omul de rand primea carti pe sub mana si le dadea mai departe. dupa omul de rand se uita pe rafturi la carti care valorau cat o parte semnificativa din salariul sau. omul de rand era ignorat, trimis in fix aceeasi singuratate de care se plange liiceanu de catre intelectualii "afirmati" social. trimis la saiba. iar la saiba, traind undercover, cot la cot cu clasa muncitoare care se bucura de libertate prin largirea grobianismului sau, prin "insusirea" unei legitimitati a manifestarii libere a marlaniei.
Clasa mijlocie a intelectualitatii a fost (si este) repudiata din viata publica - ignorat de intelectualul confirmat, ironizat de incult. Dupa o vreme, din randurile "muncitorimii" s'a nascut o noua clasa cu veleitati intelectuale fara o baza culturala reala, care nu a cerut confirmarea inaintasilor autentici, dar s'a afirmat prin jonctiune cu aceeasi clasa vestica. aruncand la gunoi ideea de cultura, oferind in loc actiuni puerile, penibile, grotesti intr'un curent cool.
de ce merge prost piata de piese (moto) sh
Pentru ca ai o epava - motocicleta. dauna totala, nu mai ceri nimic de la viata ei. Dar fiindca stii cat de dureros e sa ai nevoie de o piesa de motor din generatia lui nu duci epava la fier vechi. incerci sa ai un comportament benefic social si nu distrugi piese functionale. Vrei sa le introduci in circuit. cei care au nevoie de ele sa le poata avea, la preturi mici, pentru ca nu pentru profit faci asta.
Si nu poti!
Nu gasesti ateliere care sa iti ia piesele ramase si sa le dea celor care vor avea nevoie de ele, cand vor avea nevoie de ele.
Acele cateva "cimitire" la noi sunt detinute de snapani care iti dau pe epava mai putin decat ai dat ca sa o aduci acasa si dai ca sa o duci la cimitir...!
Singura solutie e sa stai cu hardughia acasa, desfacuta bucati, in cutii in care sa cauti odata la un an cand intamplator ajunge la tine un nefericit care cauta un colbutor. Nici asta nu e treaba buna.
Lipsesc circuite naturale, oamenii umbla dupa tunuri.
