Planeta Maimutelor

.

A fost odata ca niciodata un tip. Sartgaard sa’i fie numele. Si tot bananaind,  se pomeni ca ajunse la un moment dat la cunoastere.

Apoi tipul Sartgaard pe de o parte incepu sa se simta singur, neavand cu cine sa discute despre cunoasterea pe care iacata, o integrase.

Pe de alta parte, datorita cunoasterii, Sartgaard capatase asa, o simtire de... apropiere fata de aproapele sau. Aproapele sau era departe de cunoastere, zona lui fiind imediatul, palpabilul, fizicul.

Datorita cunoasterii Sartgaard primise bonus si capacitatea de a isi domina aproapele, insa considerand ca dominarea nu este un lucru de pret, a dat din cunoastere aproapelui sau pentru a reduce distanta, pentru a’l ajuta sa creasca.

Dar, ca in orice poveste realista, aproapele sau a luat din cunoastere numai partea superficiala, numai rationalul, numai imediatul, numai atat cat a avut nevoie ca sa-i permita - adaugand violenta din zona lui (a imediatului) - sa il domine pe Sartgaard.

Acum Sartgaard a ajuns la fel de singur, traind izolat, dominat de aproapele sau, si vede cum in incercarea de a provoca crestere a reusit doar sa distruga ordinea naturala - cea in care fizicul este inferior ideii, supus ideii.

Daca ai citit cartea, sau vazut filmul Planeta Maimutelor si crezi ca este o fictiune... na surpriza, ca nu’i asa. Lumea in care traim este deja planeta maimutelor. Cei multi sunt maimutele care au instapanit societatea, ei fiind cei care decid cum arata mediul inconjurator, care sunt regulile vietii publice. Iar oamenii sunt... Oamenii – din ce in ce mai rari, uneori vanati, uneori obiecte de distractie, de gradina zoologica, servitori la curtile maimutelor.

Fiindca cunoasterea nu trebuie data din exterior, la nivel rational, oricui - cu forta (institutii de invatamant obligatorii) ci trebuie sa se nasca, sa creasca din interiorul fiecaruia.

Altfel se formeaza doar monstri carora li se ofera forta de a domina societatea cu metode violente, prin scaderea handicapului intelectual – rational - cultural pe care el, care ii este propriu lui, ca individ.

Violenta si cultura sunt invers proportionale. Aceasta este o balanta naturala. Dar unii au stricat aceasta balanta si au dat celor violenti o bruma de cultura, punandu’i astfel sus in lantul trofic.

Cunoasterea nu se obtine pompand informatie intelectuala – vezi fenomenul BAC’ului – ci se obtine pompand valori in individ, ele fiind cele care il vor conduce / motiva pe individ sa evolueze.

 .