Am crezut

Am crezut ca o gramada de lucruri.

Ca oamenii sunt mai responsabili decat sunt.

Ca oamenii sunt mai sinceri decat sunt.

Ca oamenii sunt mai inteligenti decat sunt.

Ca oamenii pretuiesc ceea ce pretind ca pretuiesc.

Ca oamenii sunt mai corecti decat sunt.

Ca au o urma de dreptate.

Ca au o urma de decenta.

Macar o urma.

Am crezut ca pana ma fac mare o sa le vina mintea la cap. Si societatea se va mai intrema. Se va mai normaliza.

Am crezut ca va fi acceptata meritocratia. Pana ma fac eu mare. Nu cu surle si trambite ci cu… firesc, in liniste, pe nesimtite, tacit.

Cele mai multe au fost credinte de care nici nu am fost constient. Au fost asteptari firesti. Care tineau de firescul lucrurilor.

Iar intr’un tarziu am realizat ca aveam o gramada de credinte secrete. 

Secrete si false. 

Este gresit si contraproductiv sa traiesti o viata intreaga prins in credinte false. Si apoi ajunge sa fie prea tarziu.

De la Asia la vale

incet-incet ajung pe o panta periculoasa. la o intrebare periculoasa.

pe directia ca - asa cum zicea un tip intr'o discutie ok (intre cam cei mai "mari" vorbitori ai zilei) - la sfarsitul razboiului rece nimeni, dar nimeni(!) nu credea ca in 20 de ani o sa se discute ca una din problemele mari ale lumii ar fi islamismul. in anii '80 oricine ti'ar fi ras in nas la asemenea nerozie.

iar ce mi se pare mie periculos e ca ei se rezumau aici, insa eu vad un mic patern.
europenii dupa ww1 s'au calmat cu cuceririle (primitive, alea cu arma in mana). au ales alt sistem de valori. nu se tin de el 100% dar clar e mai bun.
si pana una alta mai bun decat oricine altcineva de pe planeta ofera.

ww2 a fost un ultim boom al prozeletismului razboinic care nici macar nu e chiar european, desi asa suna.
pt cine chiar intra putin in istorie afla ca de fapt hitler a inceput razboiul puternic incurajat si impins de la spate de rusi.
care nu chiar europeni, mai mult asiatici. ww2 a inceput cu germania si rusia atacand simultan polonia. de mana.

dupa care... europa chiar a zis stop. ca razboaiele "e" naspa.

numai ca - bang - asia nu reuseste sa fie la nivelul asta de educatie. de constiinta umana (umanista).

rusia, china, india, pakistan, coreea de nord, lumea araba - sunt doar actorii mari care preseaza razboi peste razboi. pentru care negocierea este doar in baza puterii.

si abia acum ajung la partea periculoasa - daca "by mirical" se rezolva pb asiatica, jur ca va aparea pb africana!
care si acum clocoteste, si a clocotit non-stop, dar cu o forta prea mica a.i. e relativ ignorata.

doar ca fix ca palestina care a primit tone de ajutoare umanitare si le'a transformat in arme pe toate (pana si tevile de canalizare), fix la fel va face africa. ca ei sunt "acolo". evolutiv la triburi si poc-poc, noi vs ceilalti. o arata cel mai clar evolutia africii de sud dupa ce albii si'au luat mana de pe guvernare. e ceva incredibil pentru cine nu e familiarizat. nu te crede cand ii zic ce se intampla acolo. "n'are cum dom'le chiar asa!"

mai pe scurt, concluzia periculoasa e ca toate continentele care nu sunt sub stapanire europeana sunt surse de mizerie (non)umana, anti-umana... surse imense!

ce faci? ca nu poti evolua mental niste continente. am vorbit cu o tanti socioloaga care lucreaza in cercetare socio. nu exista nici urma de discutii la ei in lumea academica - ca solutii pt asa ceva. cei care au raspunsul rapid pentru asta "educatie"... sa ia o mica pauza, sa respire adanc, sa bea niste apa. si apoi sa puna mana pe carte si sa analizeze ce inseamna de fapt sa schimbi mentalitatea unor popoare. cum, cu ce forte, cu ce resurse, cu aprobarea cui... cine iti permite sa le "schimbi identiatea culturala". cu ce autoritate. ce rezistentei intampini. si multe altele.

nici macar niste tari de dimensiunea palestinei astia (sociologii de care ziceam) nu stiu cum sa deal with - iar palestina e abia cat un judet de mare.

iar asta in conditiile in care tehnologia actuala ne obliga sa traim "impreuna"... foarte impreuna, toti de pe planeta asta. indiferent de intentiile vreunui globalist  internetul, comunicatiile, afacerile, viteza si usurinta transporturilor ne pun impreuna volens nolens.
iar asta in conditiile in care tehnologia actuala da usor puterea aproape oricarui actor sa puna in pericol planeta. ecologic, medical, nuclear, militar... name it!
 

you can't fix stupid

           din cand in cand mai gasesc resurse si circumstante sa reintru in ceva viata sociala.

            in ultima vreme am facut'o din perspectiva de a ii ajuta pe cei din jur.

            cu diverse solutii pe care ei nu le'au aflat sau nu le'au produs - si le'ar fi clar utile.

            doar ca incet-incet ajung la alt nivel de intelegere, la constatari care ma fac sa ma intreb daca...

            pe la 19 ani cand ajunsesem sa particip la diverse emisiuni de radio care erau atunci in voga - despre ce si cum in viata emotionala (pentru ca lipsisera total pana atunci, in comunism) - am observat ca se dadeau sfaturi complet vraiste dar care sunau ok, cum ar fi: "mai pai daca simti ca parintii nu iti acorda libertatea / respectul / increderea de care ai nevoie ii strangi intr'o zi in sufragerie la o discutie serioasa si pui pe tapet subiectul si le arati ca abordezi cu maturitate (...)". un copil tratat de familie cu superficialitate, de parinti care clar ii saboteaza orice actiune de self-easteem sa poata crea o sedinta(!) serioasa(!) de familie(!) unde sa fie ascultat si bla-bla... clar nu tine cont fix de sursa problemei. si da o "solutie" cuiva care dupa ce si'a calcat pe suflet si a cerut ajutorul strainilor, in mod public ajunge in situatia sa descopere ca "nu e in stare" nici macar ajutat. daca inainte avea niste probleme de respect de sine, dupa experienta asta sunt sanse mari sa nu mai sunt doar "niste".

            dar macar atunci nu eram eu cel ce dadeam astfel de sfaturi, ci doar observam nivelul...

            cumva similar ma vad acum. pentru ca ajung sa constat ca de exemplu le atrag atentia ca trebuie sa isi evalueze mecanicul nu dupa cat de prietenos este ci dupa gradul de competenta. sau terapeutul - la fel. sau cand evalueaza ca un om e bun sau nu ceea ce trebuie luat in calcul nu e cat de - again - prietenos e cu mine ci dupa calitatile sau defectele lui.

            si suna "normal" (cel putin pentru mine). doar ca realizez ca sunt vorbe potential inutile pentru ei. pentru ca ei evalueaza oamenii in functie de gradul de prietenie nu doar pentru ca e mai usor asa, ci pentru ca in cele mai multe cazuri - ei doar atata pot. ei nu sunt capabili sa cantareasca competentele cuiva - chiar si vag-estimativ.

            iar in aceste conditii... eu am vorbit degeaba. ba chiar le'am spus chestii complicate. si mai rau, le'am "zis" ca sunt prosti. ca uite cum se face de fapt, iar ei tot nu pot sa faca asa.

            iar partea a doua e ca - luand exemplul mecanicilor - faptul ca o prea mare parte a populatiei are o atat de limitata "competenta de a evalua nesubiectv competente" a facut ca sa fie promovati, sa reziste in bransa nu compententii ci "prietenosii". asta ducand direct la faptul ca eu daca vreau sa gasesc un mecanic conform criteriilor mele... ghinion de nesansa. ca aia pe care ii vreau eu "nu au avut noroc, nu au supravietuit in piata". ori sunt atat de rari si le lipseste promovarea incat sanse mici sa dau de ei. pentru ca sa fim seriosi - si prietenos si competent e un fel de unicorn.

            si uite-asa iar mi se taie maioneza placerii de a socializa.

A, B si C

.

Fiintele care dominau pamantul s’au apucat sa creeze “ceva” care sa aiba o abilitate superioara. Cea de miscare, de deplasare. Si au reusit. Colateral, experimentul lor a aratat si o abilitate bizara , numita inteligenta. Un byproduct. Fiintele care dominau pamantul fiind lente si mai ales fiind vrajite de ideea de deplasare au continuat. In ciuda semnalelor de alerta. Ce puteau ele pati?! Dominau deja pamantul. De mult timp.
Fiintele care dominau pamantul au inceput sa fie folosite ca hrana de catre o specie din experimentul lor. In mod intensiv, fiind fortate sa se reproduca pentru a fi rapid decimate. Ciclic.
Fiintele care dominau – candva – pamanul au pierdut capacitatea de a isi regla mediul in care traiau. O specie din experimentul lor – aceeasi care invatase sa le reproduca si sa le decimeze – avea acum puterea de a influenta mediul. Fara sa aiba insa aceeasi capacitate de echilibru.
Si la randul ei aceasta a facut un alt experiment pentru a crea “altceva” care sa aiba o abilitate superioara. Inteligenta.
Plantele, fiintele care dominau – candva – pamantul erau acum la cheremul experimentului lor, care in curand avea sa fie – la randul sau – la cheremul propriului experiment. 

// urmarind un documentar despre radacinile plantelor mi'a atras atentia reaparitia ideii de interconectare a plantelor - idee pe care am mai vazut'o prin alte locuri, de exemplu descoperindu'se ca o padure de undeva este de fapt o singura planta. si m'am jucat cu ideea.

.

AI vs varfurile societatii

.

De cateva zile am ajuns sa ma uit la podcasturi unde inteligentii zilei discuta despre AI si impactul ref rasa umana.


Cu (al naibii de) rare exceptii cei care vorbesc folosesc logici crunt de falacioase. Emit concluzii in care rationamentul este sublim dar lipseste cu desavarsire.
Si totusi sunt printre somitatile zilei. Si au acces la informatii vitale, fascinante, utile. Pentru ca pozitia lor se datoreaza faptului ca ca societatea umana - si mai ales zona academica (de unde se nasc cercetatorii btw) valorizeaza indivizii mai intai in functie de memorie si mai apoi in functie de capacitate de efort. Inteligenta... nu prea stim sa o masuram chiar foarte bine, mai avem disensiuni, mai ales ca legitimarea metodelor existente i'ar arunca intr'o lumina urata pe cei care compun lumea academica. Sau varfurile societatii.

Oricum, ideea catre care mergeam era alta: ca intr'o lume supertehnologizata societatea umana are criteriul prim de valorizare memoria. secund - capacitatea / disponibilitatea de / la efort.
O vad fiind o structurare din start perdanta in fata tehnologiei. - in momentul in care omul incepe sa concureze cu aceasta in joburi, in piata muncii...

Este o structurare care face din start ca AI'ul sa inghita pe nemestecate varfurile societatii.

Impozitare per indice de automatizare

 in curand vine nota de plata pentru cresterea populatiei in deceniile trecute.
sau pentru oprirea cresterii populatiei. sau "cresterea negativa" unde e cazul.
mai putina populatie activa, mai multe pensii de platit.

o varianta de acoperire a deficitului este marirea varstei de pensionare, insa sunt niste limite, mai ales de competenta in lumea cu o accelerata supertehnologizare.

alta este cresterea impozitarii afacerilor - pur si simplu. stim ce face "mediul de afaceri". cauta paradisuri fiscale. nu prea merge.
si poate nici sa nu fie fiabil. la acelasit tip de business sa ai dupa 50 de ani impozitare mai mare poti sugruma afacerile.
singura diferenta este daca acel tip de business are cheltuieli mai mici de productie date de automatizare. acolo e viabil.
 

asa ca o impozitare pe baza de automatizare... teoretic suna si justificabil si coerent dpdv al societatii. sunt orase care "mor", fabricile care tineau mii de angajati acum tin cateva zeci, restul automatizat. ele sunt cele care si pot si it's kinda' fair sa sustina prin taxe marite dezechilibrul produs.
 

gata, am rezolvat'o si p'asta. altceva!

Inteligenta vs Democratie

.

 Si mai e un fenomen (un dat) care face sa fie defavorizate in democratie partidele care ar cauta sa coaguleze membri cu inteligenta / cultura peste medie.
Cei inteligenti gasesc motive de divergenta. Sunt de acord pe unele zone, dar inevitabil gasesc si zone unde nu se mai "plac". In timp ce de partea cealalta a gardului prostul are o forta de coeziune ridicata. Pentru ei realitatea nu are suficient de multe aspecte ori complexitati incat sa divagheze.
Iar publicul va vedea ca unii au "o linie", "stiu ce fac" pe cand ceilalti se tot ciondanesc pe tot felul de subiecte (care eventual nici nu par relevante in ochii lui). Well, aia care "au o linie" si "stiu ce fac" sunt aia care fara dubii merg ignorand... multe.
Aveam in liceu la un moment dat un coleg care se tot umfla sa imi fie rival la matematica si pe tema asta la discutiile din pauza - pe orice tema - cauta sa fie pe pozitii opuse fata de mine.
Si era o stare de agresivitate care tot crestea si caruia nu ii gaseam rostul, asa ca intr'o zi am fortat o discutie in care i'am zis ca il valorizez si imi plac discutiile cu el - pentru ca sunt generatoare / verificatoare de idei, si ca da, noi ne ciondanim dar consider ciondanelile astea fiind pasi in aflarea ideilor corecte, ceea ce este minunat, ca imi place sa am cu cine discuta si sa nu ma intereseze cine are dreptate ci care e ideea "dreapta".
A reactionat complet surprins si a zis doua lucruri. Unul, ca nu credea ca il consider inteligent si doi... ca pentru el conta sa castige dispute, nu care e ideea corecta.
Well, in politica evident au castig de cauza cei care apar ca invingatori, nu cei care cauta ideea corecta. Mai ales in democratie.
So... viitorul suna bine. Bine rau.

Cumparaturi, RFI, Germania

.

Fost la cumparaturi - obicei devenit rar de cand am ramas fara patrupeda.
Am cumparat cu cam 40% mai putin decat obisnuiam sa cumpar.
Am platit cu cam 40% mai mult decat ce obisnuiam sa platesc.
Deci data viitoare voi lua cu 0% mai putin decat obisnuiam ca sa platesc cu 0% peste ce obisnuiam sa platesc!
Norocul meu ca stiu matematica!

Cand cumparaturi, masina.
Cand masina, radio.
Destul de des RFI. Care intercaleaza si emisuni produse la noi. Ceea ce iti da ocazia sa asculti la o emisiune de futurologie-stiinta-smth o apologie a lipsei de cultura, cum se lauda un tont (aparent angajatul RFI Romania) ca el tocmai fiindca nu a invatat, ca a chiulit la niste materii (mate si fizica) acum poate mai mult decat cei din domeniu... software-IT.
Credeam ca e vorba de acel fenomen de abordare a unor fenomene din perspectiva noua, facand tabula rasa si incercand alta optica, alta paradigma pentru a debloca diverse situatii. Si ma pregateam sa il injur ca acest fenomen nu justifica incurajarea lipsei de educare, nu justifica apologia pe un post de radio a afirmatiei ca cei care nu stiu se pricep deseori mai bine decat cei din domeniu ci justifica doar incurajarea profesionistilor sa abordeze si cai traznite, sa faca exercitiul mental de modificare de paradigma.
Dar supriza - imbecilul nici macar nu vorbea despre asta ci despre faptul ca el explica fenomene tehnice IT mai bine decat cei din domeniu. Well, supriza mare - un om relativ incult intr'un domeniu are un vocabular mai apropiat de marea masa de inculti in acel domeniu decat cel specializat. WOW! Cine se astepta la asa ceva?! Cine ar fi crezut?!
Daca nu incurc personajele invitatul i'a explicat ca e vorba de limbaj, ca fix asta face firma lui stiind sa comunice si cu inginerii si cu clientii inginerilor dar a facut'o prea fin ca celalalt sa fi inteles ce monstruozitati emitea.

 

Si inca una cu educatia.
O tanti isi educa copilul sa se dea din drum cu "da'te ca te loveste!".
Am marait in barba ca e incorect. Corect este "da'te ca nu are loc lumea sa treaca".
Diferenta intre o ducatie pentru o lume a violentei vs o educatie pentru o lume civilizata.
Pentru ca btw, inca un gigant supermarket - carrefour - a modificat "aleile" incat nu mai ai loc. A crescut eficienta de rafturi per metru patrat, cui ii pasa de comfortul clientului, calitate... desi e la un nivel de inghesuiala unde nu e vorba de comfort ci de nervi tociti.

Si tot de la radio RFI Romania - ca tot i'am bestelit adineauri, sa ii mentionez si la plusuri - iata ca afli ca ajutoarele de stat in UE se dau exclusiv dupa aprobare obtinuta in negocierile cu celelalte state din cadrul UE. Esti ministrul agriculturii, negociezi cu ceilalti ministri ai agriculturii sa dai un anumit tip de ajutor la tine acasa.
Si evident e normal asa, pentru ca o coeziune mai mare interna asigura o competitivitate mai mare externa.
Numai ca de curand Germania a dat ajutoare de stat sectorului industrial... fara.  
Ca e Germania si e "mai egala" decat altii.
Aia care sunt principalul partener economic din UE al Rusiei.
Btw, si al Chinei.
Despre care descoperi ca fac boroboate dupa boroboate si te intrebi cum pot fi atat de idioti.
#GuieMermania!

 

Cam atat de amuzanta e o iesire a mea - scurta - intre oameni, la cumparaturi.

Croco vs Chio

...Acel moment cand esti la zuperma...gazin si langa tine un tata zice fetei sale sa isi aleaga covrigi. Ea alege si... il auzi in spate: "A, dar sunt Croco, ia d'aia Chio!".

Te intorci si studiezi specimenul. Castiga peste medie, viata tihnita, foarte probabil corporate, cu aparenta educata.

Avand ghinionul de liceu economic si chiar de a invata am avut o perioada de constante ironii din partea cunoscutilor cand (prin anii '90-'00) le tot ziceam sa cumpere produse romanesti pt ca e singura sansa sa nu ne ducem in cap ca tara. Apoi au inceput sa se prinda si aia din mass-media si evident tugulanul de rand. Asta vreo 10 ani mai tarziu.

Pentru ca inca 10 ani mai tarziu sa il auzi pe tugulanul de rand ca isi educa copilul sa evite Croco in favoarea Chio. Culmea, chiar cel mai la indemana brand pe care il foloseam ca sa arat ca avem si d'ale noastre bune. (nu mai stiu daca intre timp a mai ramas de'al nostru sau nu dar principiu ramane: brand romanesc vs de afara)

Al doilea motiv pentru care simteam nevoia sa il pocnesc pe idiot era ca... Chio. Cand din start - unde poti - in ziua de azi trebuie sa alegi produse care sa nu fie ale gigantilor. Pentru ca gigantii astia vin la pachet cu o tarla de efecte toxice pentru societate.

M'am uitat la el cateva secunde cantarind daca are sens sa ii explic ceva cornutei (cornutului)... am concluzionat ca nu. Cum zicea terapeutul zilele trecute - sunt situatii in care orice alegere e proasta, tot ce poti face e sa vezi care e cea mai putin proasta. Daca nu iei atitudine te simti de cacao. Daca iei atitudine ai parte de un conflict. Asa ca tot te simti de cacao doar pentru ca-conflict. Pe care daca il peirzi te simti iar de cacao. Daca il castigi... ca sa il castigi inevitabil calci in picioare alte principii. Si iar te simti de cacao.

Sens, continut, meaning

 .

Natura umana contine printre altele nevoia de meaning, de sens. Pentru unii e mai mare, pentru altii e mai mica - la fel ca toate celelalte.

De cealalta parte lumea de azi este din ce in ce mai saraca in meaning. Sunt cateva culturi unde lucrurile stau mai bine – in cele asiatice sensul poate fi gasit in a face excelent munca ori activitatile cotidiene.

In lumea occidentala insa nu. In lumea occidentala cei cu o nevoie mai mare de meaning pot cel mult sa se apuce de yoga, insa in occident yoga este tratata mai mult ca o gimnastica de slabit. De facut forme trupale misto.

Iar hamesitul de meaning devine usor de momit. De atras in miscari radicale, care ii ofera o gura de aer dupa care tanjeste prea mult pentru a mai avea pretentii de mult echilibru in comportament.

Pe scurt, societatea golita de continut il face pe cel care nu este multumit cu o lume superficiala sa poata fi mai usor radicalizat.
Sau aruncat in zone cu teorii extravagante - de unde iar are poteci catre radicalizare.

  .