A pierde o tara

.

Dusul pare sa fie versiunea mea a muzei. Alții au tronul. 

De dimineață în duș am realizat că.

Destul de mulți înțeleg ca suntem pe cale de a pierde România. Din nou. Abia ce o recâștigasem - fie și relativ - în '89. Și mai mulți (din păcate) vor înțelege pierderea abia după. După ce vor observa surprinși ca din nou lipsește mâncarea din magazine. Și hârtia igienica... pe cale de consecinta. Iar pe stradă, la cozi, în trafic... nivelul de agresivitate, de grobianism, crește din nou.

Alții, mai putini... am observat riscul pierderii ei cu niste alegeri generale în urmă. Când după Ciorbea / Constantinescu a revenit la putere mafia...

Asa ca zilele (saptamanile) astea cea mai cenzurata reacție a mea este "Pai )#@(*&#!, când acum 15 ani trageam de voi sa deschideți ochii ca e lata îmi ziceați ca neahh... imposibil, că lucrurile merg bine. Acum poftim de întoarce mortul de la groapă!"

Zic ca se poate introduce într'un test de inteligență următorul punct: (bifati una dintre variante) viitorul suna bine; exista riscul de a pierde tara; tocmai se pierde tara; tara a fost pierduta cu mult timp înainte. Evident, în funcție de bifare estimarea este de la cretin disfuncțional la ok, hamsterul e viu și învârte la rotita.

 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

In alt plan... totuși noi chiar pierdem pe mâna noastră? Fiindca la cata istorie stiu eu statistica imi spune ca cele mai mari pierderi le'am avut importate.

Nu aș fi deloc surprins să aflăm peste niște zeci de ani că la această oră ar fi deja semnată o alta Ialta, un alt Ribbentrop. Zarurile fiind deja aruncate iar momentan să fie în societate doar vartejurile siajului create de întoarcerea carmei. Ca noi ne zbatem pe uscat, decizia e deja luata.

Rusia isi umfla iar muschii si nimeni nu i se pune impotriva cu seriozitate.

In punctele cheie din lume bate un vant bizar. Trump, Brexit si par sa mai urmeze...

Israelul, prietenul traditional al regimului Ceausescu da ajutor regimului PSD...

(ca veni vorba, daca observ acest fapt, ca Israelul e prietenul regimurilor anti-romane, voi fi judecat ca as fi antisemit?)  

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Iar la pranz ajung sa mananc laolalta cu manageri corporatisti. Ca asa e’n tenis. 

Mesele fiind propiate ii aud cum fac planuri de viitor, de dezvoltare proprie si de personal bazata pe principiile economice vestice. 

E mentionata trecator cresterea salariala de la stat, mai mult ca o gluma. Atat. Complet rupti de realitate, fara pic de simt de anticipatie, fara calcul... Ei merg inainte cu manecile suflecate fara sa isi dea seama ca acel inainte nu va exista daca acum nu aloca niste timp pentru asigurarea viitorului pe care il considera aprioric. Firesc, corporatisti. Cu o mentalitate de “cei de deasupra au grija de asta, treaba mea e sa invart rotita asta”. 

Si da, cei de deasupra au grija de viitorul nostru. Din pacate.

.