doare

 

Doare capul. Rau. Foarte rau.

Ieri fu ziua cu seara in care e in fiecare an noaptea muzeelor deschise.

Deci am fost in coyote. Firesc.

Meciul a inceput cu un atac pe flancul stang: 3 shoturi de tequila in 2 minute.

Si a continuat spre amuzamentul unora cu una bucata sticla de vin – partea mea. Rosu, din nefericire. Nefericirea mea si a fetelor de la capalna. Pe care nu le’am intalnit.

Si tare chimic dupa cum arata mediul de test – adicatelea capatana mea. 

Deci nu pot considera ca a fost o mare pierdere risipa catorva picaturi care s’au zburatacit in sus din pahare. Pe cand cantam cat ma tineau bojocii “have you ever seeeeeen the rain / coming down on suuuuunny days”. Si bateam in masa. Cu mainile - ca vinul inca nu'si facuse decat un efect.
 

Iar acum. Nu se presupune ca felinele patrupede sa simta cand te doare ceva si sa se aseze pe locu’ cu pricina si sa ia durerea cu mana? Cred ca asta a mea e defecta. Ca nu presteaza.
 

Ma duc sa trag draperiile pentru ca am senzatia ca de la lumina puternica ma doare capul. Daca nu ma intorc inseamna ca vampirul din mine a fost prajit de lumina soarelui.

 

 

 

…nu m’am intors.