Inca putin

.

Sorescu – Trei dinti din fata. S’a terminat. M’a prins. Mi’a calmat. M’a intrebat. Inca ma ameteste.

Cartea. Atmosfera. Ideile de a scrie – cel putin acum, cel putin in forma planuita. Cum de ma regasesc atat de des, cum de imi regasesc observatiile si ideile si intamplarile atat de des – evident sunt comune… dar comune cum, cine mai intra in acest “fond comun”? atmosfera din ea – imi canta gandurile o muzica lalaita, cu salturi si ruperi de ritm (ca vorbirea personajelor cu care mi'am petrecut ultimile zile) si intoarceri / regasiri fractalice ale acelorasi subiecte (ca intamplarile).

.