am o problema. nu inteleg de ce imi plac versurile:
si te iubesc cu mila si cu groaza
tot ce'i al tau mi se cuvine mie
ca un nebun de alb ce captureaza
regina neagra pentru vesnicie…
cuvintele, sensul, comparatiile din primele doua versuri imi sunt... bizare. mai ales primul.
insa vazuta pe fb nu m'am putut opri a o pune pe repetir toata dimineata, pana cand am plecat la biureau.
firesc, pe drum o voce in cap mi'a tot cantat acelasi lucru.
ajuns la birou, am inceput sa murmur... folosind pe alocuri alte cuvinte…
ca un nebun de alb ce factureaza
vecina neagra pentru vesnicie..
asta a fost problema zilei de azi.
Problema zilei de ieri a fost… cum oare a ajuns omul sa
construiasca un instrument atat de complicat? ce'a fost oare in mintea lui cand mai a pus dupa cateva randuri(!) de clape si cateva panouri de tije / butoane... si apoi pentru ca tot nu era suficient hai si clape pentru picioare!?
Adica extraterestrii totusi exista?
Adica extraterestrii totusi exista?
imi place mai mult varianta ta :)) ai mai fost la kendo?
RăspundețiȘtergeren'am mai fost si imi lipseste.
RăspundețiȘtergere...atunci ti'ar placea si mai tare cealalta varianta pe care o mai murmuram: 'ca un nebun de alb ce fractureaza / vecina neagra pentru vesnicie'...
RăspundețiȘtergere:)
RăspundețiȘtergereDa, versurile sunt "patrunzatoare" daca putem spune asa..
RăspundețiȘtergereeh... dar putem spune orice!
RăspundețiȘtergere