Decat sa pari prost mai bine esti!

1.

Uneori se vede pe fata mea ca sunt inteligent. Nu ma dau mare, asa mi’a zis lumea.

Insa alteori se vede pe fata mea ca’s prost. Nici acum nu ma dau mare – dar sunt atat de expresive reactiile altora... Cum de pilda, azi, unu’, intr’o sedinta restransa, dupa ce a spus o gogomanie (la 150 mil salariu isi permte, deh), m’am uitat la el patrat, am tras aer in piept si i’am spus da! Si i’am zis ca eu pot face si in mijlocul saptamanii o actiune de mutare sediu, pe partea de IT, dar transporturile (adica el) daca isi pot coordona miscarile a.i. la ora 12:00 sa lase marfa intr’un depozit si sa o ia la 14:00 din depozitul nou... totul e ok pentru mine! Aici vine subiectul actiunii. Tipul a avut o pauza. Mai lunga un pic. In care a clampanit din maxilar de vreo doo ori in sec, s’a mai uitat diafan peste monitorul laptopului, apoi a inceput sa ma studieze cu interes. Pe fata lui citeam urmatoarea intrebare pe care si’o tot punea: “Ma unde se ascunde asta? De unde vorbeste? Ca in mod clar nu e cel pe care il vad!” Pur si simplu ceea ce auzea nu se plia pe ceea ce vedea. Pesemne ca aratam a prost tare. Apoi a zis "ok, nu se poate.“

2.

Diurna manca’tz’ash! De 1 mai imi platisem de multe saptamani o iesire. Spre 2 mai. Cu o coloana de smart’uri (desi io n’am d’aia). Numa’ ca iata ceasu’raupisicatreispe maarele proiect care este (de j’de mii de sute de euro de milioane) apare ca o boare si reclama prezenta mea in trei-patru orase deodat’ fix in acea zi propagandistica: 1 mai! Totusi mai trageam sperante, asa ma gandeam eu lejer ca “ce mi’e daca lipsesc din doo orase, ce mi’e ca lipsesc din trei? Totuna!” numa’ ca isi baga coada cineva si gaseste pentru celelalte orase cate o victima.

Corect, deci io nu mai merg in 2 mai, merg in deva! Zic biiine, ma duc la cetatea de scaun a lu’ stefan decebalus per deceneu il scorilo. Poa’ gasesc si niscaiva cocosei de aur din faimoasa comoara, de nu, raman cu asta al mieu. Si fac cadou cuiva rezervarea mea de la mare.

Ieri (parca, nici nu mai tin minte) cer lamuriri despre cum se face in noua multinationala ce ne’a cumparat cu astea... deplasarile: transport, bani, cazare, bani, diurna, bani... Dupa o serie de mesaje dus-intors cu nenumarabile destinatii am primit raspuns: “...ok, dar diurna stiu ca nu mai...” UAT? Am trimis mesagiu inapoi: “adica voi imi spuneti mie ca ma duc la deva, in delegatie, de 1 mai, si weekend, in timpul meu liber, fara diurna?”. Vorba aia: MUHAHAHAH!

Incepe distractia. Documentare. Am gasit oameni care mi’au pus la dispozitie hotararile de guvern in care se vorbeste despre diurna, am aflat de la radio-sant ca in mareata multinationala in ianuarie diurna era de 49 de euro... m’am intrebat unde pot afla un avocat pentru a deschide un conflict de munca... si am asteptat raspunsul.

“Pai... da’ de ce trebuie sa mergi in timpul tau liber? Nu poate sa se faca altfel?”

Si uite’asa nu il mai vizitez pe epicentru’ de unde ne tragem noi geto-daco-romanii. Am angajat o firma pentru asta.

Asa ca back in 2 mai. Probabil impreuna cu persoana careia ii facusem cadeau rezervarea... dar si mai probabil singur.

3.

Final cu rasete a la muhahaha! Azi dicstractia zile: un oras brusc nu vroia sa se conformeze maarelui proiect si nu accepta sa se mute pe 1 mai. Il conving. Apoi ma suna niste sefi de sefi sa imi spuna ca ei nu vor sa se mute orasul. Ii conving si pe ei. Apoi vorbesc cu al mai mare si mai tare de pa plantatie. Care sa’mi cada caninu’ de uluire. (cadere spre beregata lui). Ca nu vrea nici el! Desi cu el se facuse planificarea ab initio.

Ok, pana aici a sunat a chestie de lucru obisnuita. Insa iata unde este partea aia care o face meritorie de a fi pusa in blog: toate aceste ne-vreri erau provocate de un mail venit din afara firmei, de la un furnizor! Mail care continea o eroare. Eroare pe care am corectat’o imediat printr’un mesaj catre toti cei implicati. Ce a facut toata ierarhia de manageri pana la ala din varf? A ignorat corectarea, a aruncat la gunoi planificarea pe care se mergea de o luna de zile (de la nasterea lumii)... pentru a face loc unei informatie venite , repet, de la un furnizor de servicii!

Adica: daca vrei sa faci legea undeva, intr’o firma, trimiti din exteriorul firmei mailuri si ei isi vor readapta agendele in functie de ce spui tu, nu in functie de propriile lor planificari!

Cireasa de pe bomboana: acel oras este fix cel unde eram programat pentru deplasare de catre fostul sef de proiect (ca noul sunt io)!