Postări
marți, 30 decembrie 2008
luni, 29 decembrie 2008
de craciun
de regula de craciun obisnuiesc sa ma 'nervez.
ca oameni prea stupizi, de lume aberanta, ca una, ca alta.
si asta dureaza cateva ore.
in rest insa, gasesc starea aceea de bucurie, larghete in care privesc cu caldura la mai tot bipedul. greu ajunge sa ma mai deranjeze ceva. e timp de veseleala tihnita, molcoma.
insa acum am fost ferit. de bucurie. am avut paznic contra bucuriei, contra linistei. am avut prietena.
in olanda, din varii motive ma simt excelent. insa nu acum. nu sarbatorile astea.
am luat o caciula de aici. mie imi pare ca imi sta chiar bine. funy. doo persoane mi'au spus ca imi sta ridicol. nu reusesc sa'mi vad ridicolul.
in alta ordine de idei cocaina iti da o stare de siguranta / incredere de a actiona, convingere ca actiunea ta e ok. (si ceva amorteala in cerul gurii / gat /gingii). dar asta nu face ca actiunea chiar sa si fie corecta. decat doar daca face parte din acea categorie de actiuni sociale care depind in succesul lor in proportie uriasa de siguranta de sine a initiatorului.
ca oameni prea stupizi, de lume aberanta, ca una, ca alta.
si asta dureaza cateva ore.
in rest insa, gasesc starea aceea de bucurie, larghete in care privesc cu caldura la mai tot bipedul. greu ajunge sa ma mai deranjeze ceva. e timp de veseleala tihnita, molcoma.
insa acum am fost ferit. de bucurie. am avut paznic contra bucuriei, contra linistei. am avut prietena.
in olanda, din varii motive ma simt excelent. insa nu acum. nu sarbatorile astea.
am luat o caciula de aici. mie imi pare ca imi sta chiar bine. funy. doo persoane mi'au spus ca imi sta ridicol. nu reusesc sa'mi vad ridicolul.
in alta ordine de idei cocaina iti da o stare de siguranta / incredere de a actiona, convingere ca actiunea ta e ok. (si ceva amorteala in cerul gurii / gat /gingii). dar asta nu face ca actiunea chiar sa si fie corecta. decat doar daca face parte din acea categorie de actiuni sociale care depind in succesul lor in proportie uriasa de siguranta de sine a initiatorului.
luni, 22 decembrie 2008
unde reclami opc'ul?
m'au sunat de la vodafone. ca daca ma duc sa platesc azi, platesc doar 60% din suma.
oricum aveam de gand sa platesc azi, ca maine plec, asa ca to'ma bine!
o intreb pe tanti de la telefon: cei de la oficiile voastre stiu acest lucru? - cu siguranta!
ajung la un vodafone, imi spun datele de identificare, mi se cer doo bulioane. adica suma integrala. zic: "nope, nu vreau, uite poveste: am primit un telefon de la voi si mi s'a spus ca..."
pai nu stiim, sa ne interesam... si uite'asa am stat aproape o juma de ora (fara exagerare) asteptand sa ajunga ele sa vorbeasca cu colegii care treb'e. la un moment dat mi'au zis sa incerc si io la *222 ca poate prind linie mai repede... am zis ca mai bine incerc la ala din spate. era un afis cu protectia consumatorului samd. sa reclam ca vodafone imprastie servicii clientilor dar nu'si informeaza angajatii. si timpul meu e scump. si am incercat. dupa ce am insistat de 2 ori pana cand s'a oprit apelul by default, au inchis de alte vreo trei ori imediat de cum incepea sa sune si apoi l'au pus pe linie moarta. 0800 080 999. poate e un numar al reclamatiilor intern al vodafonului, nu stau sa fac sapaturi (ca de pe orange mi s'a spus ca nu sunt autorizat sa sun catre acest numar).
apoi am incercat sa sun la *222 cum au zis ele. pana gastei care mai reuseste sa ajunga la vre'un operator! te obliga sa asculti reclame pana tampesti iremediabil.
apoi mi'a venit ideea care ar fi salvat situatia. cum auzisem printre reclame ceva legat de numerele portabile, pur si simplu ceream sa fiu transferat in alta retea. ca imi creasera si motiv si timp pentru chestia asta. au avut noroc: mi s'a terminat bateria!
in cele din urma a raspuns cineva si la ultimul lor telefon (ca au vorbit cu cca patru persoane pentru a afla ce si cum sa faca pentru a'mi scadea 40% din factura... si se pare ca au gasit ulterior si mailul prin care banuiesc ca fusesera anuntate... "aaa, uite aici...din data de...!"
tipa de la ghiseu care se ocupa de mine avea pus strategic un ciuf peste eticheta cu numele. inca una de langa ea avea eticheta: "acum invat". si cea de'a treia era o umflatica plina de nesimtire care indiferent de ideile celor de la centru nu avea de gand sa faca asa'ceva. ca nu vroia muschiu' (adica sunca) iei! ii spunea celeilalte surate; "pai iti dai seama cate calcule trebuie sa facem? pai la o suta de clienti... io nu fac asa'ceva!"
scumpa romanie, tara mea de duca, tara mea de dor... mda, romanica e o tara frumoasa de care e preferabil sa'ti fie dor...
oricum aveam de gand sa platesc azi, ca maine plec, asa ca to'ma bine!
o intreb pe tanti de la telefon: cei de la oficiile voastre stiu acest lucru? - cu siguranta!
ajung la un vodafone, imi spun datele de identificare, mi se cer doo bulioane. adica suma integrala. zic: "nope, nu vreau, uite poveste: am primit un telefon de la voi si mi s'a spus ca..."
pai nu stiim, sa ne interesam... si uite'asa am stat aproape o juma de ora (fara exagerare) asteptand sa ajunga ele sa vorbeasca cu colegii care treb'e. la un moment dat mi'au zis sa incerc si io la *222 ca poate prind linie mai repede... am zis ca mai bine incerc la ala din spate. era un afis cu protectia consumatorului samd. sa reclam ca vodafone imprastie servicii clientilor dar nu'si informeaza angajatii. si timpul meu e scump. si am incercat. dupa ce am insistat de 2 ori pana cand s'a oprit apelul by default, au inchis de alte vreo trei ori imediat de cum incepea sa sune si apoi l'au pus pe linie moarta. 0800 080 999. poate e un numar al reclamatiilor intern al vodafonului, nu stau sa fac sapaturi (ca de pe orange mi s'a spus ca nu sunt autorizat sa sun catre acest numar).
apoi am incercat sa sun la *222 cum au zis ele. pana gastei care mai reuseste sa ajunga la vre'un operator! te obliga sa asculti reclame pana tampesti iremediabil.
apoi mi'a venit ideea care ar fi salvat situatia. cum auzisem printre reclame ceva legat de numerele portabile, pur si simplu ceream sa fiu transferat in alta retea. ca imi creasera si motiv si timp pentru chestia asta. au avut noroc: mi s'a terminat bateria!
in cele din urma a raspuns cineva si la ultimul lor telefon (ca au vorbit cu cca patru persoane pentru a afla ce si cum sa faca pentru a'mi scadea 40% din factura... si se pare ca au gasit ulterior si mailul prin care banuiesc ca fusesera anuntate... "aaa, uite aici...din data de...!"
tipa de la ghiseu care se ocupa de mine avea pus strategic un ciuf peste eticheta cu numele. inca una de langa ea avea eticheta: "acum invat". si cea de'a treia era o umflatica plina de nesimtire care indiferent de ideile celor de la centru nu avea de gand sa faca asa'ceva. ca nu vroia muschiu' (adica sunca) iei! ii spunea celeilalte surate; "pai iti dai seama cate calcule trebuie sa facem? pai la o suta de clienti... io nu fac asa'ceva!"
scumpa romanie, tara mea de duca, tara mea de dor... mda, romanica e o tara frumoasa de care e preferabil sa'ti fie dor...
joi, 18 decembrie 2008
ce pisica mea?!
mai acu' vreo doua-trei zile ajung acasa. firesc, ca orice individ al societatii moderne, inainte sa ma descalt, inainte sa aprind lumina, inainte sa dau buna ziua... pornesc computerul!
el porneste frumos, eu aprind lumina, imi salut matzul, ma descalt, dezbrac si alte alea si ma postez in fata centrului universului... sa bag parola. sa'mi bag! orice, dar nu parola...
problem! tastatura nu produce efecte vizibile pe ecran. incercam diferite combinatii. nexam.
pana ne pocneste intuitia sa ne spuna ce'a patit tastatura, dau sa misc mausu'. ca sa vad ca am si io un minim control al aparatului din fata mea (semn de orgoliu, banuiesc). nexam aghein.
pipai tendentios blatul care'mi inconjoara patul. si'atat. mausu' lipsa. cobor, ma uit pe jos. caut cablu. e scos - adica nu e. il intreb pe zoro ce a facut cu mausu', pisica naibii refuza sa'mi zica. incep cautarile. continui cautarile. continui cautarile. continui cautarile. vreme de vreo 30-40 de minute. poate un pic mai mult.
mausu' a fost gasit in partea diametral opusa a camerei. intre pat si perete. cu firul intre pat si un dulap. deci totusi se misca. dar nu tastatura. in zecile de minute pauza m'am tot gandit unde gasesc la 10 noaptea o tastatura si un mouse. niet.
ma uit lung la situatie si in sfarsit imi vorbeste intuitia. zoro a dormit pe tastatura care fiind wireless, in acest mod simplu (toma caragiu) si'a epuizat bateriile! iau bateriile cumparate pentru o jucarie olandeza, le pun in tastatura, care acum da vesela din coada, pornesc calculatorul, opresc calculatorul, ca e deja tarziu, il iau pe zoro ii zic sa nu'mi mai saboteze sculele si somn de voie!
el porneste frumos, eu aprind lumina, imi salut matzul, ma descalt, dezbrac si alte alea si ma postez in fata centrului universului... sa bag parola. sa'mi bag! orice, dar nu parola...
problem! tastatura nu produce efecte vizibile pe ecran. incercam diferite combinatii. nexam.
pana ne pocneste intuitia sa ne spuna ce'a patit tastatura, dau sa misc mausu'. ca sa vad ca am si io un minim control al aparatului din fata mea (semn de orgoliu, banuiesc). nexam aghein.
pipai tendentios blatul care'mi inconjoara patul. si'atat. mausu' lipsa. cobor, ma uit pe jos. caut cablu. e scos - adica nu e. il intreb pe zoro ce a facut cu mausu', pisica naibii refuza sa'mi zica. incep cautarile. continui cautarile. continui cautarile. continui cautarile. vreme de vreo 30-40 de minute. poate un pic mai mult.
mausu' a fost gasit in partea diametral opusa a camerei. intre pat si perete. cu firul intre pat si un dulap. deci totusi se misca. dar nu tastatura. in zecile de minute pauza m'am tot gandit unde gasesc la 10 noaptea o tastatura si un mouse. niet.
ma uit lung la situatie si in sfarsit imi vorbeste intuitia. zoro a dormit pe tastatura care fiind wireless, in acest mod simplu (toma caragiu) si'a epuizat bateriile! iau bateriile cumparate pentru o jucarie olandeza, le pun in tastatura, care acum da vesela din coada, pornesc calculatorul, opresc calculatorul, ca e deja tarziu, il iau pe zoro ii zic sa nu'mi mai saboteze sculele si somn de voie!
afaceristu' nostru
i'am uitat numele. da' mai iese el la rampa.
ca discutie la rfi (sursa mea de chestii) despre saptamana de lucru - cate ore ar fi cuprinzand ea.
iar un afaceristu' roman de balta isi da cu parerea, supararea atacandu'i suncile, sustinand cu nesimtire ca deoarece sunt mult joburi sezoniere, saptamana de lucru trebuie sa cuprinda ore nelimitate deoarece "daca nu muncesti zi si noapte nu iti termini treaba", "munca nu a omorat pe nimeni dar foamea da". pai nesimtitu' ma'sii! cand zicea de lucru zi si noapte in mod sigur se referea la el... si cand a spus ca munca nu a omorat pe nimeni in mod sigur se referea la cei pe care ii trateaza ca pe un negru de pe plantatie. parca ii si vad pe nefericitii de pe santiere lucrand pana la epuizare si band apoi ca sa'si uite fericirea vietii.
si asa ajungem la subiectul 'mare' care se tot discuta in frantia - marirea numarului de ore dintr'o saptamana de lucru.
tot din cauza crizei cica si asta. ceea ce e de'a dreptul discordant mon cher'. adica teoretic din cauza crizei nu mai ai ce le da de munca oamenilor. si ii dai afara. dar tot pentru ca nu ai ce sa le dai de munca... ii biciuiesti sa vina si duminica la munca! mai degraba o relatie logica simpla spune ca de fapt dai afara o parte din ei si ii pui pe restul sa munceasca si in locul ghinionistilor. incat nu mai intelegi prea bine care sunt ghinionistii. cei care iau somaj si cauta de lucru sau cei care raman angajati sa faca si munca primilor... pe acelasi salariu.
...si ma intorc putin. ca saptamana de lucru marita pentru afaceristu' roman inseamna in primul rand munca suplimentara neplatita. are romanul nostru o problema nativa cu plata orelor suplimentare... deci vorba cu munca si foamea era total paralela cu conceptul (abstract de altfel) bani. il durea pe el la trei metri in fata p. de foamea angajatilor. de fapt vorbea de nesatulismul propriu.
ca de altfel este criza. oamenii au inceput sa fie convinsi. cheltuielile au scazut anunta ziarele. pai de ce au scazut? simplu: ca oamenii au fost speriati ca nu vor mai veni bani. drept care ii pastreaza la ciorap pe astia pe care ii au. drept care conf manual economie "banii sunt sangle economiei" sanjele nu mai circula prin vene, iaca blocaj! de data asta pe bune.
poveste 100% reala: un intreprinzatoru' roman care detine mica afacere de termopane / termopane (corect, de la chilian citire) a cumparat in primavara ditamai utilaju' de sudat termopane / termopane. si e sigurul din zona cu smecheria asta ca utilaju' e scump rau si mai toti le imbina, nu le sudeaza. si avea tiruri pe saptamana dever. acu' au cam disparut tirurile. ca stim de ce - companiile nu mai investesc, omu' de rand asijderea. si platea la banca 80 de milioane pe luna omul nostru - leasingu' mai tata! intr'o doara, fara sa'l doara intr'adevar buzunaru' face o gluma si da un telefon la banca: "mai, stiti ce? eu dau faliment, am trimis oamenii acasa, nu mai am ce face cu utilaju' asta, nu mai platesc rata, veniti sa'l luati?" omu' de la banca raspunde instantaneu, fara negocieri, fara discutii, intalniri, de parca n'ar fi fost vorba de o gramada de banuti: "nu, haideti sa scadem rata de leasing la 10 milioane!" mai tata! profesionalism pe banda rulanta in banci. ii faci de boala copiilor fara sa te straduiesti. cum spunea si un frantuz la rfi: "se vede ca specilalistii (financiari) de fapt nu stiu nimic, politicienii nici atat, fiecare incearca sa se descurce pe moment".
dap, carpe diem frate! in sensul stupid, gol, superficial, nu in cel plin. adica nu in sensul de a trai constient fiecare moment si nu ca un robot teleghidat, ci vezi ce faci acum, nu'ti bate capu' cu ce va fi ma'n'colo... iti spunem noi cand facem criza si pe motivul asta te muncim ca pe hotii de cai!
ca discutie la rfi (sursa mea de chestii) despre saptamana de lucru - cate ore ar fi cuprinzand ea.
iar un afaceristu' roman de balta isi da cu parerea, supararea atacandu'i suncile, sustinand cu nesimtire ca deoarece sunt mult joburi sezoniere, saptamana de lucru trebuie sa cuprinda ore nelimitate deoarece "daca nu muncesti zi si noapte nu iti termini treaba", "munca nu a omorat pe nimeni dar foamea da". pai nesimtitu' ma'sii! cand zicea de lucru zi si noapte in mod sigur se referea la el... si cand a spus ca munca nu a omorat pe nimeni in mod sigur se referea la cei pe care ii trateaza ca pe un negru de pe plantatie. parca ii si vad pe nefericitii de pe santiere lucrand pana la epuizare si band apoi ca sa'si uite fericirea vietii.
si asa ajungem la subiectul 'mare' care se tot discuta in frantia - marirea numarului de ore dintr'o saptamana de lucru.
tot din cauza crizei cica si asta. ceea ce e de'a dreptul discordant mon cher'. adica teoretic din cauza crizei nu mai ai ce le da de munca oamenilor. si ii dai afara. dar tot pentru ca nu ai ce sa le dai de munca... ii biciuiesti sa vina si duminica la munca! mai degraba o relatie logica simpla spune ca de fapt dai afara o parte din ei si ii pui pe restul sa munceasca si in locul ghinionistilor. incat nu mai intelegi prea bine care sunt ghinionistii. cei care iau somaj si cauta de lucru sau cei care raman angajati sa faca si munca primilor... pe acelasi salariu.
...si ma intorc putin. ca saptamana de lucru marita pentru afaceristu' roman inseamna in primul rand munca suplimentara neplatita. are romanul nostru o problema nativa cu plata orelor suplimentare... deci vorba cu munca si foamea era total paralela cu conceptul (abstract de altfel) bani. il durea pe el la trei metri in fata p. de foamea angajatilor. de fapt vorbea de nesatulismul propriu.
ca de altfel este criza. oamenii au inceput sa fie convinsi. cheltuielile au scazut anunta ziarele. pai de ce au scazut? simplu: ca oamenii au fost speriati ca nu vor mai veni bani. drept care ii pastreaza la ciorap pe astia pe care ii au. drept care conf manual economie "banii sunt sangle economiei" sanjele nu mai circula prin vene, iaca blocaj! de data asta pe bune.
poveste 100% reala: un intreprinzatoru' roman care detine mica afacere de termopane / termopane (corect, de la chilian citire) a cumparat in primavara ditamai utilaju' de sudat termopane / termopane. si e sigurul din zona cu smecheria asta ca utilaju' e scump rau si mai toti le imbina, nu le sudeaza. si avea tiruri pe saptamana dever. acu' au cam disparut tirurile. ca stim de ce - companiile nu mai investesc, omu' de rand asijderea. si platea la banca 80 de milioane pe luna omul nostru - leasingu' mai tata! intr'o doara, fara sa'l doara intr'adevar buzunaru' face o gluma si da un telefon la banca: "mai, stiti ce? eu dau faliment, am trimis oamenii acasa, nu mai am ce face cu utilaju' asta, nu mai platesc rata, veniti sa'l luati?" omu' de la banca raspunde instantaneu, fara negocieri, fara discutii, intalniri, de parca n'ar fi fost vorba de o gramada de banuti: "nu, haideti sa scadem rata de leasing la 10 milioane!" mai tata! profesionalism pe banda rulanta in banci. ii faci de boala copiilor fara sa te straduiesti. cum spunea si un frantuz la rfi: "se vede ca specilalistii (financiari) de fapt nu stiu nimic, politicienii nici atat, fiecare incearca sa se descurce pe moment".
dap, carpe diem frate! in sensul stupid, gol, superficial, nu in cel plin. adica nu in sensul de a trai constient fiecare moment si nu ca un robot teleghidat, ci vezi ce faci acum, nu'ti bate capu' cu ce va fi ma'n'colo... iti spunem noi cand facem criza si pe motivul asta te muncim ca pe hotii de cai!
miercuri, 17 decembrie 2008
cu nume si date
ca de data asta incepusem si io o zi ok.
primisem un singur mail de dimineata - de am crezut ca am ramas subit fara retea.
l'am rezolvat cu migala si urma "timp la dispozitia militarului" - cum suna in armata.
o chestiuta simpla legata de un mic soft pe care il avem imprastiat pa la clienti pentru binele comun, ensemble, togheter si al tarii. ii zic ce si cum sa faca. si ca bonus, ca am scapat incredibil de dimineata de un accident, ii spun si ce probleme produce daca nu face cum i s'a spus.
dar nenea utilizatoru' clientului, mai cretin decat prevede legea, pa numele lui alexandru poteca, pe functia lui functionar administrativ, angajat de uluitorii de la generali asigurari, in fine el se apuca sa imi spuna mandru (tot pa mail) ca a gasit o forma sa stearga din baza de date niste elemente!
pai cretinul ma'sii! e ca si cum scoti niste caramizi random din fundatia si peretii unei case. am transpirat instantaneu din doo conexiuni simple: baza de date a lu' pulea se face muci fiindca ii dispar elemente din tabele, ceea ce inseamna ca trebuie reinstalat tot, dar neavand baza veche pe care sa o oferi noii instalari... pur si simplu e ca si cum ncendiu, inundatie si cutremur la un loc. adica pur si simplu nu ai cum sa recuperezi ni'ca. si doi, in cazul in care programelu' se da peste cap si de la el putere incepe sa completeze cu noile informatii din categoria afectata campurile vechi ramase acum goale (adica noile caramizi in loc sa le puna sus le'ar baga in gaurile create) informatia trimisa la noi ar fi muci. adica baza mama ar primi semnale ca sunt folosite tot vechi identitati, nu unele noi. halimai total!
cum sa'i vorbesti unui cretin d'asta? client! momentan i'am recomandat sa asculte sfaturile celor in domeniu. si astept sa cada casa. ca oricum el deja a efectuat operatiile cu pricina.
ps. am spus de generali asigurari ca sunt uluitori. pai inaintea lui gaina asta, era o tantzuca pe care io de la alta firma am invatat'o sa foloseasca chestii elementare din magaoaia aia numita computer. adica nu prea stia bine ce inseamna print... si era acelasi post - functionar administrativ. la rfi de dimineata am auzit un citat "tampenia rotunda a omului" - foarte sugestiv! (nu ma refer in mod direct la tampenia angajatilor ci la cea a celor care angajeaza astfel de indivizi pe astfel de posturi)
primisem un singur mail de dimineata - de am crezut ca am ramas subit fara retea.
l'am rezolvat cu migala si urma "timp la dispozitia militarului" - cum suna in armata.
o chestiuta simpla legata de un mic soft pe care il avem imprastiat pa la clienti pentru binele comun, ensemble, togheter si al tarii. ii zic ce si cum sa faca. si ca bonus, ca am scapat incredibil de dimineata de un accident, ii spun si ce probleme produce daca nu face cum i s'a spus.
dar nenea utilizatoru' clientului, mai cretin decat prevede legea, pa numele lui alexandru poteca, pe functia lui functionar administrativ, angajat de uluitorii de la generali asigurari, in fine el se apuca sa imi spuna mandru (tot pa mail) ca a gasit o forma sa stearga din baza de date niste elemente!
pai cretinul ma'sii! e ca si cum scoti niste caramizi random din fundatia si peretii unei case. am transpirat instantaneu din doo conexiuni simple: baza de date a lu' pulea se face muci fiindca ii dispar elemente din tabele, ceea ce inseamna ca trebuie reinstalat tot, dar neavand baza veche pe care sa o oferi noii instalari... pur si simplu e ca si cum ncendiu, inundatie si cutremur la un loc. adica pur si simplu nu ai cum sa recuperezi ni'ca. si doi, in cazul in care programelu' se da peste cap si de la el putere incepe sa completeze cu noile informatii din categoria afectata campurile vechi ramase acum goale (adica noile caramizi in loc sa le puna sus le'ar baga in gaurile create) informatia trimisa la noi ar fi muci. adica baza mama ar primi semnale ca sunt folosite tot vechi identitati, nu unele noi. halimai total!
cum sa'i vorbesti unui cretin d'asta? client! momentan i'am recomandat sa asculte sfaturile celor in domeniu. si astept sa cada casa. ca oricum el deja a efectuat operatiile cu pricina.
ps. am spus de generali asigurari ca sunt uluitori. pai inaintea lui gaina asta, era o tantzuca pe care io de la alta firma am invatat'o sa foloseasca chestii elementare din magaoaia aia numita computer. adica nu prea stia bine ce inseamna print... si era acelasi post - functionar administrativ. la rfi de dimineata am auzit un citat "tampenia rotunda a omului" - foarte sugestiv! (nu ma refer in mod direct la tampenia angajatilor ci la cea a celor care angajeaza astfel de indivizi pe astfel de posturi)
marți, 16 decembrie 2008
eveniment
ca trebuie spus.
cu telefonu venit. evenimentu'.
azi ma suna un nenea. schimbam doo-trei vorove de incalzire... si apoi il intreb: "ok, ia zi, de ce m'ai sunat, care e treaba?".
uluire si mirare. nu vroia sa'i repar calculatorul. nu vroia sa ii spun ce are internetul lui ca cand da clic pa aia nu ii zice ailalta cum ii zice lu' vecinu'. nu vroia nici sa meditez la mate cine-stie-ce cunostinta, nu vroia nici sa'i spun ce stiu io despre cine-stie-ce rachete inventate in secret de nasa si puse la vanzare in copie de chinezi pe tarabele din vitan, nu vroia nici sa'si schimbe mobila, nici sa'si faca ceva in casa cu rigips, nici...
adica nu vroia nimic de la mine! pur si simplu nu ne mai vazusem de mult si vroia sa trec pe la el sa mai stam la o cafea.
sincer, asta uluire la mine mon cher. adica sa ma sune cineva si sa nu ma puna la treaba? asta'i viata?
cu telefonu venit. evenimentu'.
azi ma suna un nenea. schimbam doo-trei vorove de incalzire... si apoi il intreb: "ok, ia zi, de ce m'ai sunat, care e treaba?".
uluire si mirare. nu vroia sa'i repar calculatorul. nu vroia sa ii spun ce are internetul lui ca cand da clic pa aia nu ii zice ailalta cum ii zice lu' vecinu'. nu vroia nici sa meditez la mate cine-stie-ce cunostinta, nu vroia nici sa'i spun ce stiu io despre cine-stie-ce rachete inventate in secret de nasa si puse la vanzare in copie de chinezi pe tarabele din vitan, nu vroia nici sa'si schimbe mobila, nici sa'si faca ceva in casa cu rigips, nici...
adica nu vroia nimic de la mine! pur si simplu nu ne mai vazusem de mult si vroia sa trec pe la el sa mai stam la o cafea.
sincer, asta uluire la mine mon cher. adica sa ma sune cineva si sa nu ma puna la treaba? asta'i viata?
miercuri, 10 decembrie 2008
liniste
asa e.
in ultimul timp prea multe griji pe mp pentru a mai povesti vorbe.
una bucata grija (cea mai usoara pare'se) cred ca o amanam. licenta. ca am fost la un nene. profesor. care la curs m'a umplut de stima. pe bune. eram vreo 20-30. am lasat mai bine de juma' sa se duca la catedra sa vad cum se desfasoara lucrurile. se initia un dialogu intre el si studinte, si amiabil se alegea o tema. si el ii spunea cum ar suna cele trei mari capitole. sau parti ale lucrarii. am analizat putin cum anume concepe el fiecare parte. am ales cateva teme din lista lui de pe site. pentru una am facut si incercari de titluri pentru cele trei. parti. capitole. ce'o fi. tipu' era de gasca. cu prostii. au fost cateva tute care nu stiau de maiorescu. sau altu' similar. dar el parinteste si zambitor prelungea discutia cu ele, le intreba ce'ar dori, cum ar vrea, si ajungeau la un numitor comun.
ajung la catedra. ii arat titlurile din lista lui pentru care as avea o "chemare". si cel pentru care as avea cel mai mult de spus. si ii spun de ce. sau incerc. tipul a devenit rigid, mi'a taiat rapid vorba si mi'a spus ca alea nu sunt subiecte care sa tina de materia lui. si mi'a propus un subiect care nu ma amuza deloc. incerc sa'l trag usor inapoi spre alte variante. el incepe sa dicteze titluri pentru respectivul subiect. notez amabil ce imi spune si il intreb totusi daca avem vreo sansa spre alta poveste decat cea propusa... nope.
bag seama ca sanse suplimentare nu li se acorda decat semianalfabetilor.
...sau sa fie de vina faptul ca in momentul in care a trantit o tampenie despre prostii morti din decembrie '89 am ridicat vocea sa'i atrag atentia ca greseste... emisese o teorie cum ca aia nu stiau ce fac pentru ca nu aveau un scop ci ar fi iesit in strada ca gainile... ori i'am spus ca cei mai multi stiau foarte bine ce fac, stiau pentru ce ies, stiau ce risca. ba chiar multi erau mirati a doua zi ca inca nu a venit duba sa'i ia de acasa...
deh' uneori uit ca ma aflu la facultatea de cadre a partidului comunist. actualmente pesedist.
si mai sunt socat (in mod prostesc, evident) de succesul avut de partidul care a iesit in alegeri cu imn manelist. chiar daca initial as fi avut o urma de intentie de a'i vota, aceasta mi'a pierit ca si cand as fi intrat in apa rece atunci cand le'am vazut maneaua pe clip electoral.
si radio RFI inca mai rezista in masinul meu - exceptie buletinele de stiri din studiourile de la noi. si tot aud statistici in care majoritatea exprima o parere totalmente contrara. mie. ori io gandesc invers, ori ei e nebuni, ori eu ie nebun, ori toate la un loc.
si am revenit la orar "normal" de munca. 8-16. caut la modul serios solutii de a ma deplasa pe sub pamant. sau prin aer. de pilda azi ma gandeam ca un fel de metrou care sa plimbe masini ca ala in canalul manecii ar fi o chestie. evident nu suna serios asta. mai incercam. momentan dupa 5-6 seara la birou dam drumul la bomberman. si asteptam sa se calmeze traficul. maine cred ca o sa iau o carte cu mine.
si seful o sa imi dea un test vendredi. despre retelistica majoritar. (not my fukin' area!) si dintr'o perspectiva tocilara. denumiri, cifre, samd. mai tata, eu iti rezolv chiar si chestii de retea uneori. pentru ca fac pe o hartie un tablou si am o abordare principiala (adica de bun-simt) care il ajuta pe ala cu cursurile sa identifice buba si pana mea... sa o repare. ca asa e la noi. unii cu cursuri, altii cu conexiunile neuronale. dar nu ma pune sa iti spun ce grosime are firul de par de la axila chinezului care a construit portul RS235 cu camasa de otel belit dublucalit. sau bucalit. ca'i mai simplu! test la care cititorul intaratat de documentatii al departamentului, poreclit uneori "gugal", a luat abea 66 %!
mi se'n'spre'n'falfaie!
...uite'asa apar amintiri. ca in liceu a fost trigonometria. si io cu memoria in craci, comme d'habitude. eram vedeta clasei la mate. profesoru' ma ocolea cand intreba ceva in clasa. ca stia ca stiu. si nu mai prezenta niciun farmec. ma scotea la tabla dupa ce obosea de racnit la altii. zicea: "hai barbate, iesi si rezolva." a avut surpriza odat' sa constate ca raman si io cu creta'n mana. ca tot poporu'. el facut ochi ca de broasca. pe ambii. se umfla ceva in el de ziceai ca acu' plezneste. si nu vroia totusi sa creada ce vedea ochilor la auz! si'atunci ii zic. "nene, nu tinem minte formule. neam!" tot ce facem noi e din inspiratie, intuitie si conexiuni rapide. m'a lasat prima data. darapoi ma scotea la tabla in fiecare ora de trigonometreala. ieseam, rezolvam ce se putea dpdv algebric, si apoi incepeam sa vorbesc. "aici am nevoie de o formula care sa imi transforme cotangenta in sinus si ceva cosinus de preferinta. io nu o stiu, poate sa mi'o spuna / caute careva?" dadea sa il pufneasca rasul dar nu vroia. doar avea o faima de balaurul liceului de mentinut... se tinea serios si ma certa si ma trimitea in banca. si imi dadea 2. am avut in trimestrul ala la 2'uri cat nu mai incapeau in catalog. ca sincer, si io sunt capatanos. cu cat ma certi mai mult, cu atat se impotriveste ceva in mine si orgoliul meu nu mai admite sa fac cum vrei tu... noroc cu teza. si am trecut. ah, ce vremuri... muream de foame, eram prost imbracat si aveam cativa prieteni buni. fetele inca nu erau interesate de mine. si daca vre'un meltean din clasa gresea adresa si credea ca se poate lua de mine, cu glumele lui grobiene, il intrebam scurt: "si cum crezi ca vei trece la franceza, la mate...?". se calma ca prin farmec. si isi cerea scuze. acum meltenii arunca gunoi pe geamul masinii, trec pe langa coloana de masini pe benzi inventate de ei. ca nu mai trebuie sa treaca nicaieri. profesorii de la facultate le dau mai multe sanse.
-----------
later edit:
am uitat sa'i injur pe astia. melteni si profesori. "cu'ca'mas'a pe iei!"
in ultimul timp prea multe griji pe mp pentru a mai povesti vorbe.
una bucata grija (cea mai usoara pare'se) cred ca o amanam. licenta. ca am fost la un nene. profesor. care la curs m'a umplut de stima. pe bune. eram vreo 20-30. am lasat mai bine de juma' sa se duca la catedra sa vad cum se desfasoara lucrurile. se initia un dialogu intre el si studinte, si amiabil se alegea o tema. si el ii spunea cum ar suna cele trei mari capitole. sau parti ale lucrarii. am analizat putin cum anume concepe el fiecare parte. am ales cateva teme din lista lui de pe site. pentru una am facut si incercari de titluri pentru cele trei. parti. capitole. ce'o fi. tipu' era de gasca. cu prostii. au fost cateva tute care nu stiau de maiorescu. sau altu' similar. dar el parinteste si zambitor prelungea discutia cu ele, le intreba ce'ar dori, cum ar vrea, si ajungeau la un numitor comun.
ajung la catedra. ii arat titlurile din lista lui pentru care as avea o "chemare". si cel pentru care as avea cel mai mult de spus. si ii spun de ce. sau incerc. tipul a devenit rigid, mi'a taiat rapid vorba si mi'a spus ca alea nu sunt subiecte care sa tina de materia lui. si mi'a propus un subiect care nu ma amuza deloc. incerc sa'l trag usor inapoi spre alte variante. el incepe sa dicteze titluri pentru respectivul subiect. notez amabil ce imi spune si il intreb totusi daca avem vreo sansa spre alta poveste decat cea propusa... nope.
bag seama ca sanse suplimentare nu li se acorda decat semianalfabetilor.
...sau sa fie de vina faptul ca in momentul in care a trantit o tampenie despre prostii morti din decembrie '89 am ridicat vocea sa'i atrag atentia ca greseste... emisese o teorie cum ca aia nu stiau ce fac pentru ca nu aveau un scop ci ar fi iesit in strada ca gainile... ori i'am spus ca cei mai multi stiau foarte bine ce fac, stiau pentru ce ies, stiau ce risca. ba chiar multi erau mirati a doua zi ca inca nu a venit duba sa'i ia de acasa...
deh' uneori uit ca ma aflu la facultatea de cadre a partidului comunist. actualmente pesedist.
si mai sunt socat (in mod prostesc, evident) de succesul avut de partidul care a iesit in alegeri cu imn manelist. chiar daca initial as fi avut o urma de intentie de a'i vota, aceasta mi'a pierit ca si cand as fi intrat in apa rece atunci cand le'am vazut maneaua pe clip electoral.
si radio RFI inca mai rezista in masinul meu - exceptie buletinele de stiri din studiourile de la noi. si tot aud statistici in care majoritatea exprima o parere totalmente contrara. mie. ori io gandesc invers, ori ei e nebuni, ori eu ie nebun, ori toate la un loc.
si am revenit la orar "normal" de munca. 8-16. caut la modul serios solutii de a ma deplasa pe sub pamant. sau prin aer. de pilda azi ma gandeam ca un fel de metrou care sa plimbe masini ca ala in canalul manecii ar fi o chestie. evident nu suna serios asta. mai incercam. momentan dupa 5-6 seara la birou dam drumul la bomberman. si asteptam sa se calmeze traficul. maine cred ca o sa iau o carte cu mine.
si seful o sa imi dea un test vendredi. despre retelistica majoritar. (not my fukin' area!) si dintr'o perspectiva tocilara. denumiri, cifre, samd. mai tata, eu iti rezolv chiar si chestii de retea uneori. pentru ca fac pe o hartie un tablou si am o abordare principiala (adica de bun-simt) care il ajuta pe ala cu cursurile sa identifice buba si pana mea... sa o repare. ca asa e la noi. unii cu cursuri, altii cu conexiunile neuronale. dar nu ma pune sa iti spun ce grosime are firul de par de la axila chinezului care a construit portul RS235 cu camasa de otel belit dublucalit. sau bucalit. ca'i mai simplu! test la care cititorul intaratat de documentatii al departamentului, poreclit uneori "gugal", a luat abea 66 %!
mi se'n'spre'n'falfaie!
...uite'asa apar amintiri. ca in liceu a fost trigonometria. si io cu memoria in craci, comme d'habitude. eram vedeta clasei la mate. profesoru' ma ocolea cand intreba ceva in clasa. ca stia ca stiu. si nu mai prezenta niciun farmec. ma scotea la tabla dupa ce obosea de racnit la altii. zicea: "hai barbate, iesi si rezolva." a avut surpriza odat' sa constate ca raman si io cu creta'n mana. ca tot poporu'. el facut ochi ca de broasca. pe ambii. se umfla ceva in el de ziceai ca acu' plezneste. si nu vroia totusi sa creada ce vedea ochilor la auz! si'atunci ii zic. "nene, nu tinem minte formule. neam!" tot ce facem noi e din inspiratie, intuitie si conexiuni rapide. m'a lasat prima data. darapoi ma scotea la tabla in fiecare ora de trigonometreala. ieseam, rezolvam ce se putea dpdv algebric, si apoi incepeam sa vorbesc. "aici am nevoie de o formula care sa imi transforme cotangenta in sinus si ceva cosinus de preferinta. io nu o stiu, poate sa mi'o spuna / caute careva?" dadea sa il pufneasca rasul dar nu vroia. doar avea o faima de balaurul liceului de mentinut... se tinea serios si ma certa si ma trimitea in banca. si imi dadea 2. am avut in trimestrul ala la 2'uri cat nu mai incapeau in catalog. ca sincer, si io sunt capatanos. cu cat ma certi mai mult, cu atat se impotriveste ceva in mine si orgoliul meu nu mai admite sa fac cum vrei tu... noroc cu teza. si am trecut. ah, ce vremuri... muream de foame, eram prost imbracat si aveam cativa prieteni buni. fetele inca nu erau interesate de mine. si daca vre'un meltean din clasa gresea adresa si credea ca se poate lua de mine, cu glumele lui grobiene, il intrebam scurt: "si cum crezi ca vei trece la franceza, la mate...?". se calma ca prin farmec. si isi cerea scuze. acum meltenii arunca gunoi pe geamul masinii, trec pe langa coloana de masini pe benzi inventate de ei. ca nu mai trebuie sa treaca nicaieri. profesorii de la facultate le dau mai multe sanse.
-----------
later edit:
am uitat sa'i injur pe astia. melteni si profesori. "cu'ca'mas'a pe iei!"
joi, 4 decembrie 2008
corect
am cel mai nemaipomenit de superb de foarte fumos pisoi de pa planeta! sa moara juma' de clasa politica de nu'i asa! ...si trei sferturi daca este!
un gri cenusiu deschis tot in afara de un guler sub barbie, nasul si botosi la picioarele din spate - de alb curat. la doo luni si o idee labutele incep sa i se lateasca, ca la un motan care da p'afara de masculinitate. adicatelea debordeaza. in acelasi stil si capatana i se rotunjeste. legata de corp cu o ceafa solida...
urechiusele'i raman moi ca sa i le pot modela cum imi vine pe moment.nu stiu totusi cat de destept este fiindca am uitat formulele folosite la calcularea de integrale si derivate, asa ca nu am cum sa'i verific exercitiile...
pai daca asta ma apuc sa balivernez despre un matz, ma gandesc ca ma voi inscrie si eu la un moment dat cu succes, in categoria parintilor aberanti care demonstreaza non-stop ca odrasla lor e cea mai deosebit de geniala!
bolnav. la psihic.
ieri distractie de iarna.
gazele taiate fi'n'ca tata dus cu pluta, nevasta'sa dusa cu pluta. (cu acte oficiale)
iar eu cel mai dus cu pluta - ca am avut incredere in ei sa plateasca facturile. (acum am inteles de unde a avut ea bani sa faca niste hocus-pocus in fata lui tata pentru a'l convinge ca tiriac si becali pun mana de la mana ca sa il duca pe el in tari straine sa'i repare betesugurile de neinteles pentru doctorii de p'aici)
iar incalzirea e pe baza de gaze. fantastic decembrie.
sun la 'gaze', spun ca s'a efectuat parte din plata, maine restul, intreb daca intr'adevar vine o echipa sa refaca bransarea conform povestilor celor din casa de nebuni...
...si sa ma bata alizeul daca la un moment dat tipa de la telefon nu mi'a spus "da, domnu' Liviu..."!!!
DE UNDE IMI STIA NUMELE? abonamentul nu e pe numele meu, in conversatie nu am folosit decat formularea "abonatul X" - evitand constient sa suprasolicit neuroni de functionar folosind nume conexe, informatii inutile...
da, e o evidenta limpede, sunt si io nebun, aud voci ce'mi rostesc numele...
ps. postarea anterioara ce contine un punct si'atat ii apartine lui zoro. tocmai deschisesem un nou post, cand s'a infipt insistent in tatatura, asa cum numai el stie sa o faca. si m'am trezit ca primesc mesaj "postare publicata cu succes". dupa injuratura de rigoare decid sa'i respect actul creativ si sa deschid pot separat cu ceea ce aveam io de trancanit.
gazele taiate fi'n'ca tata dus cu pluta, nevasta'sa dusa cu pluta. (cu acte oficiale)
iar eu cel mai dus cu pluta - ca am avut incredere in ei sa plateasca facturile. (acum am inteles de unde a avut ea bani sa faca niste hocus-pocus in fata lui tata pentru a'l convinge ca tiriac si becali pun mana de la mana ca sa il duca pe el in tari straine sa'i repare betesugurile de neinteles pentru doctorii de p'aici)
iar incalzirea e pe baza de gaze. fantastic decembrie.
sun la 'gaze', spun ca s'a efectuat parte din plata, maine restul, intreb daca intr'adevar vine o echipa sa refaca bransarea conform povestilor celor din casa de nebuni...
...si sa ma bata alizeul daca la un moment dat tipa de la telefon nu mi'a spus "da, domnu' Liviu..."!!!
DE UNDE IMI STIA NUMELE? abonamentul nu e pe numele meu, in conversatie nu am folosit decat formularea "abonatul X" - evitand constient sa suprasolicit neuroni de functionar folosind nume conexe, informatii inutile...
da, e o evidenta limpede, sunt si io nebun, aud voci ce'mi rostesc numele...
ps. postarea anterioara ce contine un punct si'atat ii apartine lui zoro. tocmai deschisesem un nou post, cand s'a infipt insistent in tatatura, asa cum numai el stie sa o faca. si m'am trezit ca primesc mesaj "postare publicata cu succes". dupa injuratura de rigoare decid sa'i respect actul creativ si sa deschid pot separat cu ceea ce aveam io de trancanit.
marți, 2 decembrie 2008
Am fost
...din nou la politie. a patra sau a cincea oara pentru un cazier in regim de urgenta. pe parcursul a trei saptamani.
de data asta 'nu merge imprimanta'!!!
daca fomeile m'au albitara vr'o patruj'lasuta din parul de pe capatana pana la varsta asta... astia o sa termine lucrarea.
in prima secunda mi'am zis ca nu'i o problema imprimanta, ca doar stau cu servere in brate mai toata ziulica. in secunda doi insa, a ajuns sa penetreze in neuronul meu informatia legata de starea calma, linistita a respectivei creaturi din spatele tejghele. recte, apare convingerea ca imprimanta de fapt ori nu e stricata (semn clar de paranoie), ori nu se doreste repararea ei (semn clar de cunoastere obiectiva a lucratorului roman de militie, numit nefiresc politian).
am vociferat ceva (naiba mai stie ce) despre nesimtirea care domneste in circa 1 de politie bucuresti. si am plecat.
dar m'am intors de la masina. aveam o idee! (si tocmai a mai venit una)
inapoi la creatura sub forma de don'soara, ii cer sigur pe mine o foaie... pe care sa imi scrie ca nu'mi elibereaza cazier fi'n'ca nu ii merge imprimanta! ... sa strang si eu dovezi ale nesimtirii lor...
firesc, ea zice ca nu are ce hartie sa imi dea. neeh, banuiam asta. eram deja pregatit pentru discutii lungi.... :D
ii mai iegsplic o data: "cum sa nu ai? ai tocmai hartia pe care ti'am cerut'o! pe care scrii frumos ce ti'am spus!"
"ba nu!"
"ba da! si mai scrii ca: noi, circa 1, cea mai tare din parcare, suntem atat de bengosi incat de trei sapatamani nu suntem capabili sa dam un cazier fi'n'ca: nu e accesibila baza de date, nu e angajatul - ca e in concediu, nu e imprimanta, nu e noapte, nu e vara samd"
"nu pot sa dau..."
"ba da!..."
...................
...si tot asa cateva minute.
p'orma am louat o foaie de hartie si am facut reclamatie.
am reclamat nesimtirea cu care sunt tratati cei care cer servicii publice (de la cei obligati prin lege sa le ofere)
numarul de reclamatie este: 1025062 / 27/11/2008
ideea a doua (proaspata) este: deoarece am un numar de telefon 021/3112021 int. 15040 (sau 15640) de la Relatii cu Publicul de la respectiva asezare birocratica, se poate crea un mic spam care sa ceara relatii cu privire la solutionarea respectivei reclamatii!!! din cateva mii de recipienti, trebuie sa se nimereasca minim cateva sute care sa aiba o motivatie de a suna si a intreba cate ceva...
in alta tara, de la o actiune pornita similar pe un blog, s'a ajuns ca firme mari sa piarda procese grele (asta insemnand bani multi). suntem inca in romanica si adeseori suferim de pe urma amanuntului asta. dar pana cand nu facem ceva diferit nu cred ca putem avea pretentii diferite fata de ceea ce am primit ieri, alataieri, saptamana trecuta, luna trecuta, anul trecut... ultimii 60 de ani...
cred ca daca nu ne schimbam noi atitudinea fata de administratie... na! chiar si acum era sa zic "atitudinea fata de autoritati" - pana cand autoritatile nu (re)devin administratia... putem sa continuam cu imn de stat a la Iris: "vrei sa dormi si DORMI!"
raspunsul standard la telefon din partea birocratiei este: "veniti maine intre orele x si z pentru a va ridica cazierul".
raspunsurile pe care le asteptam noi sunt la alte intrebari: "s'a schimbat structura personalului? - este acum in organigrama om pentru preluarea atributiilor celor in concediu?"; "a fost angajat un manager in locul incapabilului care isi conduce sectia in ideea de a trata cu nesimtire cetatenii?"; "a fost angajat un om in locul creaturii care nu avea nici cea mai mica urma de stress de pe urma faptului ca refuza indeplinirea unei cereri legale din cauza unei imprimante?"; "a fost angajat un tehnician IT capabil sa depaneze problemele atat de dese? sau - a fost externalizat acest serviciu?"...
de data asta 'nu merge imprimanta'!!!
daca fomeile m'au albitara vr'o patruj'lasuta din parul de pe capatana pana la varsta asta... astia o sa termine lucrarea.
in prima secunda mi'am zis ca nu'i o problema imprimanta, ca doar stau cu servere in brate mai toata ziulica. in secunda doi insa, a ajuns sa penetreze in neuronul meu informatia legata de starea calma, linistita a respectivei creaturi din spatele tejghele. recte, apare convingerea ca imprimanta de fapt ori nu e stricata (semn clar de paranoie), ori nu se doreste repararea ei (semn clar de cunoastere obiectiva a lucratorului roman de militie, numit nefiresc politian).
am vociferat ceva (naiba mai stie ce) despre nesimtirea care domneste in circa 1 de politie bucuresti. si am plecat.
dar m'am intors de la masina. aveam o idee! (si tocmai a mai venit una)
inapoi la creatura sub forma de don'soara, ii cer sigur pe mine o foaie... pe care sa imi scrie ca nu'mi elibereaza cazier fi'n'ca nu ii merge imprimanta! ... sa strang si eu dovezi ale nesimtirii lor...
firesc, ea zice ca nu are ce hartie sa imi dea. neeh, banuiam asta. eram deja pregatit pentru discutii lungi.... :D
ii mai iegsplic o data: "cum sa nu ai? ai tocmai hartia pe care ti'am cerut'o! pe care scrii frumos ce ti'am spus!"
"ba nu!"
"ba da! si mai scrii ca: noi, circa 1, cea mai tare din parcare, suntem atat de bengosi incat de trei sapatamani nu suntem capabili sa dam un cazier fi'n'ca: nu e accesibila baza de date, nu e angajatul - ca e in concediu, nu e imprimanta, nu e noapte, nu e vara samd"
"nu pot sa dau..."
"ba da!..."
...................
...si tot asa cateva minute.
p'orma am louat o foaie de hartie si am facut reclamatie.
am reclamat nesimtirea cu care sunt tratati cei care cer servicii publice (de la cei obligati prin lege sa le ofere)
numarul de reclamatie este: 1025062 / 27/11/2008
ideea a doua (proaspata) este: deoarece am un numar de telefon 021/3112021 int. 15040 (sau 15640) de la Relatii cu Publicul de la respectiva asezare birocratica, se poate crea un mic spam care sa ceara relatii cu privire la solutionarea respectivei reclamatii!!! din cateva mii de recipienti, trebuie sa se nimereasca minim cateva sute care sa aiba o motivatie de a suna si a intreba cate ceva...
in alta tara, de la o actiune pornita similar pe un blog, s'a ajuns ca firme mari sa piarda procese grele (asta insemnand bani multi). suntem inca in romanica si adeseori suferim de pe urma amanuntului asta. dar pana cand nu facem ceva diferit nu cred ca putem avea pretentii diferite fata de ceea ce am primit ieri, alataieri, saptamana trecuta, luna trecuta, anul trecut... ultimii 60 de ani...
cred ca daca nu ne schimbam noi atitudinea fata de administratie... na! chiar si acum era sa zic "atitudinea fata de autoritati" - pana cand autoritatile nu (re)devin administratia... putem sa continuam cu imn de stat a la Iris: "vrei sa dormi si DORMI!"
raspunsul standard la telefon din partea birocratiei este: "veniti maine intre orele x si z pentru a va ridica cazierul".
raspunsurile pe care le asteptam noi sunt la alte intrebari: "s'a schimbat structura personalului? - este acum in organigrama om pentru preluarea atributiilor celor in concediu?"; "a fost angajat un manager in locul incapabilului care isi conduce sectia in ideea de a trata cu nesimtire cetatenii?"; "a fost angajat un om in locul creaturii care nu avea nici cea mai mica urma de stress de pe urma faptului ca refuza indeplinirea unei cereri legale din cauza unei imprimante?"; "a fost angajat un tehnician IT capabil sa depaneze problemele atat de dese? sau - a fost externalizat acest serviciu?"...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
