Postări
descoperire.
aseara la o verificare de rutina a statusurilor pe mess vad ca se recomanda a nu se uita de referatul pentru azi. cum eu nu traiesc pe aceasta planeta (iar prietena mea cu care nu sunt tocmai se plange de asta) intreb cu speranta despre ce este vorba (speranta era cum ca n'as face parte din publicul tinta al acelui status). aia moare ultima cica. speranta. nu numai ca eseu de facut dar si examen. era ora 6, eram la birou, aveam de munca in draci, a doua zi la ora 9 examen cu eseu. totusi vine vestea buna. examenul consta doar in acel eseu.
si scriind noi de zor la un moment dat incepem sa cautam pe net (ca acces rapid la biblioteca nu) titluri, carti, date de publicare, edituri. pour la blibliografi (cu accent pe i)!
atentie, se apropie punctul culminant al compunerii. (chiar daca nu pare)
la cautarea sursei sintagmei "bogatul este excentric, saracul este nebun" gasesc o singura referire. pe un blog. al unui autointitulat designiori knecht. brusc, ma deranjeaza tipu'. pe de o parte pentru ca a intrat in intimitati care'mi sunt dragi si ascunse. si pentru ca a avut tupeul sa se afiseze cu ele in public. astia doi, designiori si knecht sunt doi personaji din jocul cu margelele de sticla a lui hesse (traiasca razvan care mi'a pus'o in brate). personaji a caror sinteza as fi vrut sa o realizez in mine. in fine, dupa cateva momente de mic storm emotional, ma decid si intru pe blog, sa vad ce'i cu tipu', poate cu frica de a nu fi dezamagit, poate cu teama de a nu ma simti foarte mic in fata unui colos.
(suspans)
cetesc cateva randuri la mijlocul paginii deschise. randuri care'mi erau familiare. deh, firesc imi spun, tipul este marcat de ce am fost si eu marcat, avem chestii comune...
mai citesc pana la sfarsitul frazei. erau fraze care'mi apartineau, le stiam, le recunosteam.
pe de o parte ziceam ca da, frazele sunt ok, e firesc sa apara in asemenea loc... si brusc vine INTREBAREA: dar ce cauta ele aici? cine e asta care pune fraze ale mele pe blog?... chiar daca este un blog care aduna ganduri de oameni similari... dar CUM au ajuns ele aici?
(suspans din nou)
mi'a luat cateva secunde sa ma dumiresc. blogul era al meu. facut cu mii de ani in urma, abandonat din lipsa de acces periodic la internet (pe vremea culturii cucuteni, internetul era doar wireless), in cele din urma parasit pentru ca nu mai stiam unde este si convins de faptul ca a fost sters contul datorita inactivitatii.
(s'a incheiat suspansul, se trece brusc la alt subiect)
apoi m'am intrebat de ce apare doar acolo citatul cautat?... si totusi al cui ie? am louat pozitia regulamentara de lotus si am aflat: citatul e doar acolo fin'ca e culegere proprie si apartine lui Celine in Calatorie la capatul noptii. (traiasca ligia, sau mai precis tata ei care a adunat acea biblioteca deosebita)
multumesc de intrebare, "examenul" a fost ok. am stat la coada pana ni s'a urat... am predat lucrarea careia uitasem sa'i fac pagina de garda, chestie tare urata din partea mea - voi sta pe coj' de nuca la colt. de la 5 la 3, ca sa rimeze cu orarul politiei la cazier pe saptamana ce tocmai se incheie in ritmuri stupide.
aseara la o verificare de rutina a statusurilor pe mess vad ca se recomanda a nu se uita de referatul pentru azi. cum eu nu traiesc pe aceasta planeta (iar prietena mea cu care nu sunt tocmai se plange de asta) intreb cu speranta despre ce este vorba (speranta era cum ca n'as face parte din publicul tinta al acelui status). aia moare ultima cica. speranta. nu numai ca eseu de facut dar si examen. era ora 6, eram la birou, aveam de munca in draci, a doua zi la ora 9 examen cu eseu. totusi vine vestea buna. examenul consta doar in acel eseu.
si scriind noi de zor la un moment dat incepem sa cautam pe net (ca acces rapid la biblioteca nu) titluri, carti, date de publicare, edituri. pour la blibliografi (cu accent pe i)!
atentie, se apropie punctul culminant al compunerii. (chiar daca nu pare)
la cautarea sursei sintagmei "bogatul este excentric, saracul este nebun" gasesc o singura referire. pe un blog. al unui autointitulat designiori knecht. brusc, ma deranjeaza tipu'. pe de o parte pentru ca a intrat in intimitati care'mi sunt dragi si ascunse. si pentru ca a avut tupeul sa se afiseze cu ele in public. astia doi, designiori si knecht sunt doi personaji din jocul cu margelele de sticla a lui hesse (traiasca razvan care mi'a pus'o in brate). personaji a caror sinteza as fi vrut sa o realizez in mine. in fine, dupa cateva momente de mic storm emotional, ma decid si intru pe blog, sa vad ce'i cu tipu', poate cu frica de a nu fi dezamagit, poate cu teama de a nu ma simti foarte mic in fata unui colos.
(suspans)
cetesc cateva randuri la mijlocul paginii deschise. randuri care'mi erau familiare. deh, firesc imi spun, tipul este marcat de ce am fost si eu marcat, avem chestii comune...
mai citesc pana la sfarsitul frazei. erau fraze care'mi apartineau, le stiam, le recunosteam.
pe de o parte ziceam ca da, frazele sunt ok, e firesc sa apara in asemenea loc... si brusc vine INTREBAREA: dar ce cauta ele aici? cine e asta care pune fraze ale mele pe blog?... chiar daca este un blog care aduna ganduri de oameni similari... dar CUM au ajuns ele aici?
(suspans din nou)
mi'a luat cateva secunde sa ma dumiresc. blogul era al meu. facut cu mii de ani in urma, abandonat din lipsa de acces periodic la internet (pe vremea culturii cucuteni, internetul era doar wireless), in cele din urma parasit pentru ca nu mai stiam unde este si convins de faptul ca a fost sters contul datorita inactivitatii.
(s'a incheiat suspansul, se trece brusc la alt subiect)
apoi m'am intrebat de ce apare doar acolo citatul cautat?... si totusi al cui ie? am louat pozitia regulamentara de lotus si am aflat: citatul e doar acolo fin'ca e culegere proprie si apartine lui Celine in Calatorie la capatul noptii. (traiasca ligia, sau mai precis tata ei care a adunat acea biblioteca deosebita)
multumesc de intrebare, "examenul" a fost ok. am stat la coada pana ni s'a urat... am predat lucrarea careia uitasem sa'i fac pagina de garda, chestie tare urata din partea mea - voi sta pe coj' de nuca la colt. de la 5 la 3, ca sa rimeze cu orarul politiei la cazier pe saptamana ce tocmai se incheie in ritmuri stupide.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
spui, semnezi.