o abureala si o romana

.

De curând iar am asistat la o ședință de aburire. Aburirea unui personaj feminin. Io spectator. La curent cu culisele. Si mi’am amintit de ce nu folosesc anumite cuvinte pe care ele le așteaptă, le cauta... și își pun poalele în cap imediat cum le folosești.

Reacție pe care se și bazează cei care le folosesc fără legătura cu realitatea. Pe post de ‘bunaziuacemaifaci’.

Aaa... la naiba, trebuia sa îmi notez exemplele. Le’am uitat. Cuvintele cu pricina.

Ceva din  categoria... inima mea o ia razna când te vad, m’am îndrăgostit de tine, ești un înger pentru mine, sunt la picioarele tale ca un sclav, te iubesc ca un nebun.

Sunt chestii pe care - chiar dacă îmi vin uneori în minte - nu le pot verbaliza, fiindcă nu vreau sa le. Nu știu cat de mult pentru a nu’mi arăta vreo slăbiciune, cat pentru a nu intra în categoria lor și a nu ma simți penibil. A celor care le arunca la tot pasul, degeaba (adică fără acoperire, fără bază). Doar pentru orgoliul de a mai da încă o tipa pe spate. La propriu.

---

Descrierea copilăriei trebuie să se lipsească de'acum de amănuntul ‘am crescut în piața romană’. Deja nu mai înseamnă nimic. Adică nimic corect. Înseamnă azi chiar contrariul realității de atunci (atunci însemnând pentru noi… ieri!). Pe vremuri arata ca respectivul are un valoros bagaj de ’7 ani de acasă’ combinat cu ceva repere culturale lipite de el volens nolens, chiar dacă era anti.

In câțiva ani a început să însemne altceva. ‘a, ești rocker soios’ (se strângeau noaptea la fosta grădinița), ‘a o știi pe nikita’ (asta era cea mai... nepotrivita eticheta), ‘a, smecher de dorobanți’ transformata rapid în ‘mârlan de dorobanți’ pentru ca sa ajungă finalmente la ‘a, manelist’!

O fi naspa? A! E evolutia societatii!

---

blogspot a introdus corectarea diacriticelor in romana. excelent. 

si'mi propune pentru intr'un varianta de corectare: intru-n!

sper sa fie greșeală de dactilografiere, nu șpaga unui agramat.

 .