Preaplin

.

Vreau sa ies din mine. Trebuie sa ies din mine. Nu mai pot sta aici. Inauntru. Respiratia imi este insuficienta. Plamanii ma limiteaza. Cutia toracica ma strange.

In acest moment nici muzica nu imi mai ajuta. Nu mai este capabila sa primeasca tumultul, sa vibreze odata cu el, sa urce odata cu el, sa’l ajute sa iasa. Ramane in urma.

Este un preaplin care nu’si gaseste iesire.

Marea. Marea poate sa primeasca acest preaplin. Il lasi sa se intinda pe ape. Acolo orizontul este deschis, preaplinul are loc sa se desfasoare. Are unde sa se dilueze si astfel interiorul devine un loc respirabil.

Marea e departe.

Scrisul ajuta. Umpic.

Mai mult ajuta greutatile care redau cu putere senzatia realitatii fizice. Senzatia imediatului simplu, tridimensional, banal, lipsit de profunzimi.

 .