Iar fata aceea, iata,
Se uita la mine cu sufletul...
Nu, draga, nu te deranja sa ma iubesti.
O cafea neagra voi servi, totusi
Din mana ta.
Imi place ca tu stii s-o faci
Amara.
(Marin Sorescu)
..............
luni, 9 martie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
noo, nu pendulam. amusinam si speram sa iasa verdele din pamant si sa creasca si sa miroasa mai repde a primavara si a soare gadilicios la nas...insa :(( ieri a nins :|
RăspundețiȘtergerereavean pentru mine inseamna proaspat, viu, promisiune de viata. jilav, tot pentru mine, inseamna pustiu, intuneric, ud, frunza ce va putrezi.
RăspundețiȘtergeremi scuzi, ma te contrazic. pendulez intre aceste doua stari. fara chef de a forta intrarea in primavara, si cu o oarecare loialitate fata de tristete.
ieri n'a nins. :P
zapada... n'am mai schiat de ani buni... azi noapte am alergat prin herastrau cu senzatia celui care alearga ca sa rupa lanturile. n'a durat prea mult pana sa inceapa sa ma arda in piept. picioarele insa mai duceau, si asta imi placea. iar acum am , deja, o febra musculara in pulpe delicioasa. cred ca dupa 2-3 zile de ski as fi lat... :(
erata: reavean - firesc, reavan. :B
RăspundețiȘtergeremm..pentru mine ambele miros a primavara, cel putin acum...si mai ales dupa ce am gradinarit sanatos ;))
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergeregradinarit, bun! am o curticica in fata pentru 'fatada sociala' - de pus o masuta sub umbrar, bancuta... cred ca inca mai supravietuieste o tufa de trandafiri (probabil salbatici, nu ma pricep) si un ceva despre care mi se pare ca am auzit spunandu'i'se lamaita (?). iar in 'spatele' casei sunt curtile cu bolta cu vita de vie. la mine a disparut de cand cu santierul pentru ciupercarie. un cais mare facea cele mai parfumate caise pe care le'am 'cunoscut' vreodata. dar a murit de boala. batranetea, deh. mai sunt doi pruni tineri. in fiecare an se umplu de omizi. adica un fel de fluturi mai urati. mai este un smoc de trestie de nu'stiu'care adusa de un var in vremuri fara varsta, pentru a face undite din ele. tare rezistente chestii. in rest, se umple curtea de niste balarii prea ciudate pentru a le cunoaste. cel mult pot sa le botez. jumatate dintre ele au un aspect atat de exotic incat nici nu sunt sigur ca as vrea sa le fac vre'un rau. oricum, per total este o curte in care natura s'a dezlantuit de ani buni. deci, angajez gradinar! obligatoriu referinte.
RăspundețiȘtergere