noru'

Si vine norul ala negru din cand in cand. Nu mai am chef. Sa aud cuvinte de complezenta, false, glume tampe si rasete in concordanta. Nu mai am chef sa vad oameni penibili, inconstienti de penibilul lor.

Si nu sunt genul care nu mai are chef si gata. Nu. Ci ma uit cu sictir si le zic. Sau nici nu le mai zic. Ma holbez la ei… Am un stil de holbare care este suficient. Ei devin nesiguri, se clatina ceva inlauntrul prostiei lor, dar evident nu ii trezeste. Ca nu’s vre’un sfant cu puteri miraculoase de vindecare a maladiei celei mai intinse. Doar ii clatina suficient cat sa caute sa'mi evite prezenta. Si mai incerc din doi in doi sa ma abtin. Si cu cat ma abtin mai des, cu atat lehamitea creste.

In astfel de perioade ar trebui sa plec in pustiu. Sa urlu la luna.
Insa in astfel de perioade fac sex pana imi sar creierii pe pereti. Asa, ca sa anesteziez neuronu’. La altii tine cu bautura chestia asta, anestezia. La mine nu.