..............
Iar fata aceea, iata,
Se uita la mine cu sufletul...
Nu, draga, nu te deranja sa ma iubesti.
O cafea neagra voi servi, totusi
Din mana ta.
Imi place ca tu stii s-o faci
Amara.
(Marin Sorescu)
..............

duminică, 14 iunie 2009

de la nenea Bruckner la vale in jos

Nenea Bruckner. Hotii de Frumusete. Sunt unii care ma fac sa ma intreb cat de intortocheat trebuie sa fii inauntrul neuronului propriu pentru a imagina chestiile in cauza. De cartea asta am fost pur si simplu incantat la prima vedere. Cum sa nu, altfel, din moment ce are pe coperta un corp de femeie destul de legata si cu sanii la vedere, sani cu aureolele proeminete...

Firesc, avem si citate (p’alea mai scurte, nu toate cele care ne’au atras atentia ca ne este totusi lene).

...averea si cu farmecul ei ridicau inaintea mea un zid de exigente exorbitante”. Aci autoru’ a uitat sa zica... zid de exigente exorbitante si paralizante!

Craidonul este ruda buna cu cersetorul, ca si acesta, se conduce dupa principiul sperantei statistice: se ataseaza de numere, niciodata de persoane. Din zece femei pe care le agata, stie ca macar una va consimti sa ia cu el o cafea. Si din zece care vor lua o cafea in tovarasia lui, una sau doua, obosite de hartuiala, numai daca nu isi vara dracul coada accepta sa mearga mai departe. El nu seduce, hartuieste, castiga teren prin epuizare.” ...mi’am amintit de moldoveanul nostru de la munca (ala cu pliul feselor la vedere, totdeauna aplecat, cu bluze scurte si cu o strangere de mana de mironosita). In Terminus se repezea cu o privire si o atitudine de bovina rugatoare in toate directiile. Pana la urma obtinand discutie si zambete (macar) politicoase de la cel mai curat, rafinat si proaspat chip. Un plan prost e mai bun decat niciun plan... se zice in sah.

Cuplul inseamna capitalizarea loviturilor, pe care fiecare il sileste pe celalalt sa i le plateasca cu dobanda.” Do not agree... dar e o idee care suna interesant.

„Cazusem din nori in ziua cand unul din prietenii lui, pilit, imi dezvaluise strategia lui Ferdinand de a agata fetele. Invata pe dinafara poeme, citate, istorioare hazlii care ii dadeau, in fata fetelor tinere, un aer de profunzime inselatoare. Asadar, frazele mai curand scaparatoare cu care ma asaltase prima oara si pe care le crezusem improvizate anume pentru mine, nu nu mai ca nu erau ale lui, dar de ani de zile fusesera folosite si pentru altele.” Adica... pana gastei de pompadur! Cand o femeie pune botul la agatat... isi inchipuie ca ala chiar are ceva in cap?! Mda, de fapt stiu... am avut cateva conversatii estonişing... femeile chiar cred ca tipii care se dedau la agatari pe strada ori aiurea, catre necunoscute... pot fi chiar adesea din categoria tipi ok. Iar de curand am vazut o tipa salivand la texte trimise pe situri de matrimoniale... cat de buba tre’ sa fii ca sa crezi ca le apartin si mai apoi sa iti imaginezi ca mai sunt si spontane, ca ala e felul lor natural de a fi...?

Anumite femei sunt atrase de fiintele dezechilibrate. Ele nu’l iubesc pe celalalt ci ratacirea pe care o prezinta acela...”. Idee banala... dar inca nu imi dau seama... asta este providenta ori nenorocirea mea?

Vad ca ma cam invart in jurul subiectului a agata necunoscute. Care principial vorbind imi provoaca repulsie. Odat’ impins de la spate, i’am aratat Fokai cum ma transfigureaza incercarea. Nu putea sa creada ca la varsta asta si la cata siguranta degaj adeseori... nu am experienta. Vazut de dinafara eram un amuzant pierdut in spatiu. Tot ce stiu e ca mi se ingustase puternic campul vizual, percepeam numai obiectele si persoanele apropiate, pe directia priviri mele, intr’un mod bolduit, partea de neuron care controla actiunile de socialising a amortit instantaneu... si eram predispus (mai degraba conditionat) sa interpretez toate gesturile intr’un mod negativ. (nimic mai normal, daca eu cred ca a agata este o actiune deplorabila, firesc, o investesc si pe ea cu aceeasi parere).

Si din cand in cand ma intreb de unde convingerea asta care pune egal intre huliganism si agatare. Nu’mi aduc aminte de cineva in anturaj sa’mi fi spus asta.... dar nici nu pot fi sigur de contrariu. Sa fie doar din cartile care mi’au dezvelit lumea? Sau din bagajul personal cu care am venit?

Azi de dimineata, am ajuns cu Bogdan prin Twice, pe post de spectatori insomniaci, mai mult curiosi decat pofticiosi. Ma uitam din cand in cand la o fata incercand sa’i ghicesc circumstantele (este jocul meu preferat). Am primit de la ea pur si simplu o privire aprobatoare. Mi’a spus „sunt (pre)dispusa sa stau de vorba cu tine” fara sa miste capul, fara sa zambeasca, fara nimic altceva in afara privirii. Nu stiam ca arata asa... privirea asta.

14 comentarii:

  1. e cel mai apropiat cuvant. circumstante interioare sau exterioare. sau areal. arealul interior, cel exterior. probabil ca areal este mai precis, dar circumstante imi suna mie mai potrivit, probabil datorita unor conotatii pe care le dau eu acestui cuvant.
    mai precis, imprejurarile in care s'a dezvoltat ca om, imprejurarile in care a ajuns sa traiasca. imprejurarile care si'au pus amprenta asupra modului ei de a privi si/sau intelege lumea...
    caut sa inteleg persoana mai mult empatic in ochi, pozitia corpului, armonia miscarilor, atitudini, raportari... e un joc.

    RăspundețiȘtergere
  2. a, si... bine ai venit! pe aici nu este cafea, aici avem hartii ingalbenite si o tapiserie pe fundal (cel putin asa cred). si'un dansator pe sarma.

    RăspundețiȘtergere
  3. Misto cunoasterea aia prin circumstantele tale. :)

    No problem, aduc eu cafeaua.

    RăspundețiȘtergere
  4. ah... sa nu te auda vre'un psiholog ca ne sare in cap, ne descopera o serie de cuvinte ciudate de care suferim (sau sufar, dar daca tie iti pare ok jocul meu, poate suferi si tu), si apoi ne da pe mana lu' nenea psihiatru' care are o placere colosala de a ne indopa cu bomboane...

    RăspundețiȘtergere
  5. Te referi la orice psiholog, sau la unul anume?

    RăspundețiȘtergere
  6. Chiar asa, ce spuneai? :))

    P.S. Am pe birou niste bomboane colorate si foarte bune. Vreti? :D

    RăspundețiȘtergere
  7. ah, sa nu'mi spui ca iti schimbi specializarea...
    in plus, ai o fetita mica... ei ii plac bomboanele...?

    RăspundețiȘtergere
  8. Daca ii placeau bomboanele astea....crezi ca le ofeream aici? Neeeaahh :))

    Cat despre specializare.... nu schimb nimic! Asa sa ramana!

    RăspundețiȘtergere
  9. fetita desteapta... oare exista ceva ca un sistem de... instinct de conservare care sa functioneze in cazul copiilor de psihologi/psihiatri...? care sa'i ajute pe cei mici sa refuze bomboane... ori altceva?

    RăspundețiȘtergere
  10. erata: instinct de supravietuire nu de conservare... :P

    RăspundețiȘtergere
  11. Copilul de (viitor)psiholog/psihiatru despre care am vorbit cu doua comentarii mai sus a cerut ferm sa i se citeasca din cartea pe care o vazuse la mine in mana. Era vorba despre "psihologia persuasiunii" :)) E, abia ASTA zic eu ca e instinct de conservare si supravietuire.

    RăspundețiȘtergere
  12. sper ca i'ai "citit" despre fata mosului si'a babei d'acolo...

    RăspundețiȘtergere

spui, semnezi.