..............
Iar fata aceea, iata,
Se uita la mine cu sufletul...
Nu, draga, nu te deranja sa ma iubesti.
O cafea neagra voi servi, totusi
Din mana ta.
Imi place ca tu stii s-o faci
Amara.
(Marin Sorescu)
..............

miercuri, 3 iunie 2009

Fu furtuna


Primo.

Ca nu era suficient. De trei zile mi’au inflorit teii pe strada mea. Am o strada plina de tei. Cand infloresc este nebunie, haos si simfonie la un loc. Insa frustrant: de doi ani in preajma perioadei asteia “se” ploua. Incat teii sunt spalati, sau chiar scuturati. Incat seara cand “se” doarme cu geamul deschis nu “se” mai simte pluteala aia de miros demential. Doar dimineata cand iesi din casa simti miros umed de tei ridicandu’se din asfalt.

Nu era suficient. Az' noapte fu furtuna de'a binelea.

Insa. Cu putina incalcare a barierelor conventionalului, si in lipsa de timp de stat la un ceai / cafea / lapte de dimineata, poti lua din casa o felie – doua de paine, unse cu unt si pusa ceva branza pe deasupra. Iar pe strada, din loc in loc musti din felie, te mai “impiedici” putin si mai lipai ceva dintr’o balta. Ca e plin de balti care sunt cu ceai de tei! Apa de ploaie cu floare de tei direct din pom! Ce poate fi mai natural? Nesti sau ais-nesti la sticla de plastic...?!


Secundo.

De dimineata am coborat din metrou la victoriei am luat ceva patiserii de la cea mai patiserie din bucuresti si am mers pe bulevard pana la televiziune, pe aviatorilor. Si acolo este zona plina de tei. Cand eram mic ma suiam in copaci si culegeam pentru tot anul. Insa acei tei erau inaccesibili. Primele ramuri erau la o inaltime multe prea mare, iar ei erau prea grosi. Totusi am reusit pe unul sa’l inving. Din care am coborat insa intr’un mod destul de dureros, prin alunecare pe trunchiul rugos. Aparusera baietii cu ochi albastri... iar aia era zona de perindare pentru ceausescu. Periculos sa fie cineva intr’un copac pe marginea drumului.

Aaa... atat.

7 comentarii:

  1. Ce ai luat de la patiserie?
    Covrigi cu miere si .....(ce mai era pe ei? susan?) ai? Vreau.

    RăspundețiȘtergere
  2. doua cornuri cu ciocolata, o bascuta cu branza si stafide, doua strudele cu mere, si... un covrig cu miere si susan (sau mac - nu m'am uitat). daca vrei, sunt in birou! :P

    RăspundețiȘtergere
  3. Mananci prea multe glucide rele.
    De maine te rog sa te opresti, in drumul spre birou, intai la Casa Presei. Nu cred ca iti face bine atata miere. Ma sacrific.

    RăspundețiȘtergere
  4. glucide rele? ba's glucide bune! :P
    nu inteleg unde intervine sacrificiul dumneavoastra in oprirea mea la piata scanteii... deh, chestii minore de optica feminina presupun... :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Oooofff..... Ma sacrific si mananc eu glucidele alea rele!
    Te pomenesti ca nici asta nu e sacrificiu, in minora optica masculina! :D:D:D

    RăspundețiȘtergere
  6. pai eu imi afectez traseul si programul, ajung mai tarziu la birou, dar tot femeia este cea care se sacrifica... nimic neobisnuit...

    RăspundețiȘtergere
  7. Pai ....... nu asta e definitia sacrificiului in aceasta situatie data?

    RăspundețiȘtergere

spui, semnezi.