Dileme

de multinationala

Prostii au credibilitate mai mare de regula in multinationale sau doar in asta in care am ajuns volens nolens?

reformulare / repozitionare

Prostii au credibilitate mai mare in societatea romana, in societatea occidentala sau in general – e o chestie universala?

si de aiurea

Cand te uiti la tatal tau cum mai are doar 30-40 de kilograme, care si alea se mai impart in kilograme sanatoase si kilograme canceroase... si n’ai ce face... poti (ai voie) sa si afirmi cu voce tare ca... “n’am ce face!”?... fara sa fii catalogat ca inuman?... sau trebuie doar sa taci, sau trebuie sa minti fara sens?

Minciunile alea sociale despre care stie toata lumea ca sunt minciuni... de ce ‘zda ma’sii exista? Folosesc la ceva? Ori sunt doar formule pe care prostovanu’ de rand le repeta mecanic, pentru ca el nu stie altceva, si astfel e multumit ca a gasit o pozitie, a gasit un nimic cu care sa se identifice... (oricum, e exagerat spus sa se identifice.. el neavandu’si nici macar conceptul de constientizare a sinelui)... adica formulele astea nu’s doar imagini fixe cu care cei multi se inautenticizeaza, isi traiesc starea de lipsa a autentcitatii... in spatele lor, in spatele acestor paravane penibile... ?

--------

nota: pe acest post nu vor fi acceptate comentarii!

-------

later edit: pe langa emotiile pe care mi le neg, pe care nici nu ajung sa le constientizez, cel mai mult cred ca ma inebuneste faptul ca nu am solutie. nu gasesc solutie. ori asta este una din trasaturile mele definitorii. eu gasesc solutii. in orice pozitie, pentru orice. fara sa stiu, fara... acum nu. ma simt negat pana in strafundurile mele.