Oportocraţia

.

Aristocratia teoretica, cea greaca, in care se afirma ca sistemul politic este bazat pe “conducerea celor mai buni”, a ajuns prin punerea in practica sa fie transformata pana chiar si la nivel de concept (!) in aristocratia moderna, unde se stipuleaza ca anumiti indivizi se bucura de mari privilegii in virtutea originii lor.
Uriasa distanta de la idee la aplicare.

Aristocratia, birocratia, democratia, meritocratia, plutocratia, tehnocratia... – si celelalte ...craţii imaginate, gandite, ca solutii – au ajuns in lumea reala, in aplicare, o singura forma de guvernamant: Oportocratia (aparatul de guvernare apartine oportunistilor). Nu cautati pe gugle sau in dictionare termenul.

Fiecarui sistem - care pe planseta proiectantilor continea ingredientele necesare unei lumi mai bune - i’a lipsit impermeabilitatea la oportunisti. Desi teoretic unele erau concepute avand in vedere si acest aspect, in realitate si’au dovedit impotenta in acest punct.

Iar cu timpul sistemele au fost concepute in avantajul oportunistilor. Probabil s’a incercat ideea “daca nu’i poti invinge, zapaceste’i!” (asta considerand ca a existat o ratiune coerenta la baza crearii sistemelor moderne, considerand ca democratia ar fi o teorie moderna). Dar oportunistii nu se zapacesc atat de repede.

Iar nicaieri nu stiu sa fi existat un sistem social care sa fie o pepiniera de oportunisti ca in estul comunist. Din start, comunismul in estul europei nu s’a afirmat prin idealisti, cum ar fi fost cazul. Idealistii au fost doar masa de manevra, tinuta departe de frâie. Aparatul conducator superior (decizional) era compus din oportunisti pana la ultima sa piulita.

Oportunisti care in ’89... firesc, prin definitie, au avut o usurinta (...indescriptibila) de a se plia pe noul sistem cerut de... ambient.
Mai ales fiind vorba de un nou sistem bazat pe capital. Ori detinatorii de capital fiind deja ei, oportunistii cocotati in varful vechiului sistem. Toate tipurile de capital, cu cateva mici exceptii – de capital intelectual, care oricum pentru utilizare are nevoie si de finantare.

Astfel incat dupa 15 ani, topul 300 al celor mai bogati indivizi este compus majoritar din ei. Din cei care au lucrat in comertul exterior, management si comert interior, cei cu relatii cu factori de decizie ai epocii precum sistemul PCR bazat pe pile, cunostinte, relatii... (sursa wallstreet) adica intr’un cuvant oportunistii sistemului, pentru care o burta proprie mai plina decat a celorlalti justifica orice actiune.

Iar pentru ca a venit vorba de pile, cunostinte, relatii. M’am saturat sa tot aud de tot felul de tare specific romanesti, cand vorba does not matter what you know, but who you know nu este nici romaneasca, ba nici barem in limba romana! Aceasta este pur si simplu o fateta a firii umane in functionarea ei sociala.

Revenind la cei 300, de un cinism perfect mi se pare afirmatia – din aceeasi sursa citata mai sus – care ne instiinteaza ca:

“Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, un al doilea val de bogatie va intra in sistem, reprezentat de ajutoarele nerambursabile acordate de Bruxelles. Lor li se vor adauga investitii directe cel putin egale ca valoare. Aceasta realitate creaza* o noua oportunitate pentru cei care fie erau prea tineri, fie nu au fost suficient de bine plasati pentru a profita suficient de prima oportunitate. De aceasta data, regulile sunt scrise astfel incat maxim 80% din suma sa ajunga la cei 300, dar cel putin 20% sa ramana disponibili pentru a genera o noua generatie de persoane care sa dispuna de resurse mult peste medie. Iar tipul de caracteristici personale ce vor acorda avantaje fata de restul lumii este complet diferit decat in 1990, insa similar cu cel emergent dupa 2000. Adica vor fi favorizati cei capabili „sa faca bani cu capul si prin modul in care creaza* relatii intre oameni”.”

Pasamite ei ar vrea sa restabileasca raportul pareto, care ar fi chiar just dpdv social! Iar restabilirea unui echilibru nu s'ar face prin apasarea pe cealalta parte a balantei, ci prin... adieri blajine.

Deci occidentul sprijina tinerii, afacerile bazate pe idei si competenta, nu pe sistemul de cunostinte al oportunistilor fosti comunisti. El (occidentul) face acest lucru asigurand prin modul de scriere a regulilor (!) ca partea leului va ajunge la... oportunistii de cariera care deja au depasit raportul Pareto, ajungand ca 5% din populatie sa controleze peste 90% din bogatiile tarii (sursa... wallstreet!). Nu pare nimanui ciudat modul in care ue incearca sa reglementeze lucrurile, asigurand un cash flow catre aceiasi fripturisti care au mentinut si sistemul comunist?

Oare acest lucru nu arata explicit faptul ca factorii de decizie ai ue sunt constienti ca nomenclaturistii nu erau inregimentati ideologic, ci oportunistic? Si constienti de acest lucru nu le ofera in consecinta aceeleasi pozitii de control economic al societatii... prin insusi modul de scriere a regulilor de impartire a fondurilor europene!?

Iar legea oportunismului a fost pompata in mentalul social cu forţă, prin mass-media, azi neparandu’i’se nimanui anormala afirmatia “oportunitatile nu trebuiesc ratate!” Cel care este in stare sa nu rateze nicio oportunitate este azi un individ model.

Au disparut istoriile vechi in care intriga era data de conflictul principiilor, oportunitatile fiind ignorate cu buna stiinta in vederea unui bun mai mare, mai larg, unui greater good.

*creaza - corect creeaza (corectare facuta de corectorul gramatical al blogului, voi povesti despre el la un moment dat).

.