volens - volens

De cativa ani fac cumparaturile regulat din auchan. Pentru tata. De curand le fac pentru mine. Mai rar din auchan.

Destul de des, cand plecam incolo ma gandeam ca exista posibilitatea sa intalnesc la locul faptei doua persoane. Si imi dadeam seama ca nu stiu cum as reactiona.

Azi am fost din nou. Mi’am dat seama ca pot intalni patru persoane. Pe una dintre ele chiar nu vroiam. Insa una da… poate chiar doua. Fie si doar pentru a le vedea reactia. Si pentru a'mi vedea reactia.

Oricum, daca in cei doi ani de cand merg acolo nu am intalnit pe nimeni… era mica sansa. Spre nula. Dar speranta este cea mai urata dintre napastele omului, d’asta au si scos’o grecii pe ea ultima din cutia pandorei (nu va speriati, este parafrazare de la paler).

Ei bine… azi am intalnit cinci (!) persoane cunoscute in auchan! Cinci! Am stat la taclale doar cu doua. Cate o juma' de ora pe putin.

Dar niciuna din cele cinci nu este vreuna din cele patru care mi’au trecut prin minte cand am plecat de acasa.

Deci: nu, nu am pretentia ca sunt napoleon. Ci sunt fauritorul matricei! Si da, influentez puternic ce se intampla printre muritori… insa se pare ca’mi lipseste niste precizie…