Postări
Vag mi’aduc aminte de o perioada relativ recenta (oricum dupa epoca de cautari spirituale) in care eram totusi calm la contactul cu… nerozii. Nu mai tin minte cum ajunsesem acolo, nu mai tin minte din ce perspectiva ii priveam pentru a obtine efectul respectiv. Insa undeva in ecuatie simt ca era convingerea ca in actiunile lor penibil-stupide isi au motivatii proprii, coerenta proprie, ca in universul lor este ceva, un element misterios, care mie’mi scapa si care face ca doi si cu trei sa dea douazecisinoua.
Probabil ca fara intentie am cautat acel element. Si ceea ce’am gasit mi’a revoltat stomacul.
Probabil ca fara intentie am cautat, si caut, imprejur, coerenta. Iar cand ii vad pornind actiuni nu doar incoerente, ci antagonice cu scopul cautat, asteptat de ei…stomacul imi da buzna peste neuron si urla la el: Ba tu ce puii mei pazesti aicea!? Nu vezi ca astia dau cu oistea’n gard? Fa dracu’ ceva!
Printr’o coincidenta, tocmai cand adulmecam ideea actiunilor lor inutile, contra-utile, in paralel, cealalta parte a atentiei mele gasea prin bananaiala pe net, urmatorul cantecel: Il pleut sur la mer / et ca sert a rien…(ploua deasupra marii / si asta nu foloseste la nimic…). Partea interesanta este ca in franceza ploua se spune il pleut - el ploua… ploaia este o actiune a cuiva precis… a Lui…
…si asa iar pare sa se confirme o legatura misterioasa intre d-zeu si idioti… actiuni bizare… la licenta in discutiile adiacente si fara legatura cu subiectul tezei, din vorba’n’vorba un profesor ajunge sa aminteasca de potentialul idiot perfect, o stare de idiotenie care sa’ti da perfectiunea… zilele trecute ioana ma intreba ceva de afirmatia lui eckart despre conexiunea dintre mintea goala si starea de excelenta…
Artistii - spunea castaneda - au capacitatea de a intelege mai mult, mai direct. Asta nu’nseamna ca totdeauna sunt calare pe adevar, insa intr’o voluta a expresiei ei pot atige aspecte ale realitatii la care pentru a ajunge cu mintea este necesara pregatire si truda multa.
Probabil ca fara intentie am cautat acel element. Si ceea ce’am gasit mi’a revoltat stomacul.
Probabil ca fara intentie am cautat, si caut, imprejur, coerenta. Iar cand ii vad pornind actiuni nu doar incoerente, ci antagonice cu scopul cautat, asteptat de ei…stomacul imi da buzna peste neuron si urla la el: Ba tu ce puii mei pazesti aicea!? Nu vezi ca astia dau cu oistea’n gard? Fa dracu’ ceva!
Printr’o coincidenta, tocmai cand adulmecam ideea actiunilor lor inutile, contra-utile, in paralel, cealalta parte a atentiei mele gasea prin bananaiala pe net, urmatorul cantecel: Il pleut sur la mer / et ca sert a rien…(ploua deasupra marii / si asta nu foloseste la nimic…). Partea interesanta este ca in franceza ploua se spune il pleut - el ploua… ploaia este o actiune a cuiva precis… a Lui…
…si asa iar pare sa se confirme o legatura misterioasa intre d-zeu si idioti… actiuni bizare… la licenta in discutiile adiacente si fara legatura cu subiectul tezei, din vorba’n’vorba un profesor ajunge sa aminteasca de potentialul idiot perfect, o stare de idiotenie care sa’ti da perfectiunea… zilele trecute ioana ma intreba ceva de afirmatia lui eckart despre conexiunea dintre mintea goala si starea de excelenta…
Artistii - spunea castaneda - au capacitatea de a intelege mai mult, mai direct. Asta nu’nseamna ca totdeauna sunt calare pe adevar, insa intr’o voluta a expresiei ei pot atige aspecte ale realitatii la care pentru a ajunge cu mintea este necesara pregatire si truda multa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
spui, semnezi.